Suddenly Princess

Capitolul 14

Cand m-am intors cu fata spre el, i-am putut citi spaima din ochi cu usurinta. M-a tras discret intr-un colt, ferindu-ne de privirile celor din sala. Atunci cand a inceput sa isi frece mainile si sa se uite in toate partile, mi-am dat seama ca ceva groaznic se petrece.

"Ce s-a intamplat, James?"
"Alteta, am aflat cine este printul. Din pacate..."
"Din pacate? De ce ar trebui sa ma ingrijoreze asa ceva? Sunt o printesa si mai important de atat, sunt in castelul meu. Nu poate sa imi faca nimic."
"Da, este adevarat, dar... Nu e orice print si sincer sa fiu, ma temeam ca s-ar putea sa fie el."

James si-a mutat imediat privirea spre centrul camerei. Probabil incerca sa il caute oe acest print si sa se asigure ca nu ma poate vedea. Dupa doar cateva secunde, ochii i s-au marit si i-am vazut mainile tremurand putin.

"Este aici. Trebuie sa va scoatem imediat din sala. Daca cineva va intreba, le vom spune ca Printesa noastra are probleme importante de stat."

Din pacate, planul lui James nu a functionat. In momentul cand ne indreptam cu grija spre usa salii tronului, au inceput sa intre si mai multi oameni. Am incercat sa ne strecuram printre ei, dar in zadar. Cand am crezut ca in sfarsit putem iesi in siguranta, am auzit o voce masculina din spate, strigandu-ma. James era deja palid la fata.

"Ah, Printesa Sophie! Ma bucur nespus sa va cunosc. Dati-mi voie sa va spun ca sunteti mult mai frumoasa in realitate."

M-am intors, indreptandu-mi din instinct spatele si mi-am fixat privirea pe acel barbat. Era mai inalt ca mine, cu parul negru si ochi albastrii. Era imbracat intr-un costum negru, ce era impodobit cu diverse ornamente rosii si aurii. Pe cap avea o coroana din aur, destul de mica, semn ca era un print. Probabil ca el este.

"Imi pare rau, dar nu cred ca v-am retinut numele."
"Mii de scuze, probabil ar fi trebuit sa ma prezint mai intai. Sunt printul Richard, cel care si-a dorit nespus sa va cunoasca."

M-am uitat scurt spre James care parca era sa lesine. Inca nu reuseam sa imi dau seama de ce se teme atat de mult de el. Parea un print ca oricare altul: ingamfat, increzut si extrem de sigur pe el. Nimic neobisnuit pana acum. Totusi, voi incerca sa aflu cat mai multe despre el.

"Desigur, am citit scrisoarea. Iti multumesc pentru cuvintele frumoase."

Richard se uita atat de adanc in ochii mei, parca incercand sa imi vada sufletul prin ei. Mi-a zambit si s-a apropiat incet de mine.

"Ce-ar fi sa iesim prin gradina sa luam putin aer? Asa o sa reusim sa ne cunoastem mai bine, in liniste."

James deja nu mai rezista. Parca ii auzeam gandurile in care ma implora sa nu ma duc. Dar, cum am zis, sunt o printesa in propriul ei castel. Nu poate sa imi faca nimic. Mai ales ca acum, curiozitatea mea, era deja peste limite.

"Mi-ar face mare placere."

L-am luat de brat si am iesit din sala tronului, cu toate privirile asupra noastra. Toti ne zambeau si ne spuneau cat de bine ne sta unul langa celalalt. Cei din castel ascundeau cu greu spaima din ochii lor, parca rugandu-se ca acest om sa nu ajunga niciodata regele lor. Cine este acest Richard, defapt?
Am iesit intr-un final in gradina cea mare din spatele castelului. Era amenajata cu diverse flori, trandafiri fiind preferatii mei. De asemenea, se afla si o fantana in forma de lebada in mijlocul gradinii, iar pe margine se mai gaseau din cand in cand, cateva banci plasate la umbra unui copac.
Am inceput sa ne plimbam, admirand amandoi privelistea, in liniste. Cand am ajuns in dreptul trandafirilor, Richard a rupt unul si mi l-a dat.

"Stiu ca nu este la fel de frumos ca tine, dar nu cred ca exista o floare in aceasta lume care sa te eclipseze."

I-am zambit timid, incercand sa nu ating vreun spin. Eram constienta ca vrea sa ma linguseasca pentru a obtine ce vrea, dar voiam sa vad pana unde poate ajunge.

"De ce ti-ai dorit sa ma cunosti?"
"Ei bine, se poate spune ca frumusetea ta este unul din motive. Un alt motiv ar fi povestea ta. Inca nu imi vine sa cred ca defapt te-ai nascut acum 100 de ani. Chiar as vrea sa aflu toata povestea."
"Poate, intr-o zi, o sa iti spun. Toate la timpul lor."
"Si am mai descoperit un motiv. Nu te lasi asa de usor sedusa, asa cum fac aproape toate celelalte printese. Pana acum, probabil, ele mi-ar fi cerut deja sa ma casatoresc cu ele."
"Ei bine, Richard, ar trebui sa sti ca nu caut un sot. Vreau sa ma axez pe bunastarea tarii si poporului meu."
"Foarte frumos. Insa, nu poti face toate aceste lucruri singura. Ai nevoie de un barbat langa tine care sa te ajute. Ba chiar, sa faca toate aceste lucruri in locul tau. Tu esti o printesa, o viitoare regina. Nu ar trebui sa te preocupe micile probleme ale oamenilor, sau conflictele dintre anumite tari."
"Defapt, chiar ma intereseaza. In plus, nu vreau sa ajung o regina care sa se preocupe doar sa arate bine si sa aiba cat mai multi urmasi. Vreau sa fac ceva insemnat, ca lumea sa isi aminteasca de mine si peste 100 de ani de acum incolo."
"Nu stiu daca vei reusi sa faci asa ceva, reginele rar reusesc sa faca asa ceva. Dar de un lucru sunt sigur: o data si o data, o sa iti doresti un barbat langa tine, unul puternic care sa te protejeze de aceasta lume cruda. Sper din tot sufletul ca atunci cand va veni vremea, eu voi fi singurul care iti va trece prin minte."