Capitolul 9."Vie"

114 8 0
                                    

Melody P. O. V

Viața este un dar de la Dumnezeu. Trebuie să o prețuim, astfel vom fi pedepsiți. Nu știu ce am făcut eu de sunt pedepsită. Mami și tati m-au părăsit, pentru că n-am fost cuminte.
Ceea ce îmi spune unchiul James: Că sunt plecați, dar se vor întoarce.
Nu mai sunt atât de mică încât să nu observ ce e o piatră funerară. Să nu înțeleg că Sofi, sora mea mai mare, și părinții nu se mai întorc.

Unchiul James este trist. Sufletul lui nu mai are alinare și pace de când cu părinții și sora mea, în special cu ea. Eram mică când s-au întâmplat toate acestea, dar unchiul nu mi-a ascuns aceste lucruri, mi-a povestit și despre Sofia. Ar fi fost cea mai super sora adolescentă. Regret că nu țin minte mai nimic din momentele petrecute împreună și regret că nu-s cu ei acolo sus... Dar așa a vrut Dumnezeu, să rămân eu cu unchiul . Când a cunoscut-o pe ea, m-am simțit iubita în sfârșit de o mamă, dar apoi puf... și ea plecă sus la mami, tati și Sofi. Nu este ușor să treci mai departe după atâtea supărări. Am vârsta de 7 ani, iar familia mea e un dezastru.
Vreau șansa la fericire... Nu aș da cu piciorul la o asemenea ocazie.

Eveline P. O. V

Stau și mă holbez la acea cafenea de minute bune și tot nu m-am putut mișca. Am crezut că nu mă vede nimeni, dar se pare că sunt vie.

,, Omg... Sunt vie.. Dar cum e posibil... Totul devine mai ciudat. ''

Mă încumet să înaintez spre ușa cafenelei, pășind cu pași timizi în interior. Când intru mă lovesc de o căldură bine primită acum, la cât de frig este afară. Simt din nou ceva dupa atâta timp. Cafeneaua este decorata în ton cu sărbătoarea ce urmeaza să vină.
Beculețele aflate lângă ferestrele mari sunt pornite, iar globulețe pretutindeni .
Ma opresc din admirat când în fața mea zăresc o fetiță de vreo 7 ani stând la tejghea.
Mă așez lângă ea, îi zâmbesc ușor, apoi decid să îmi comand mai multe feluri de mâncare la cât am fost plecată, stând mori de foame.

-Vreau să comand o ciocolata caldă, clatite cu ciocolată, plăcintă și o porție de cartofi cu piept de pui. spun încă cu privirea în meniu.
-Imediat!

Mă  că n-am incercat aceasta patiserie-cafenea pana acum.
Acea voce imi pare asa familiară.

Magia Crăciunului (NEEDITAT)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum