Capitolul 10.

147 6 0
                                        

Vocea aceea îmi pare așa familiară. Acolo, undeva in mintea mea sunt răscolite niște amintiri pe care aș vrea să le uit.  Împreună cu cei care mi-au luminat viața prin prezența lor, dar mi-au și întunecat-o după pierderea lor.
Cred  că mi se pare. Este ceva imposibil. Privirea mi se aținteste asupra stelei din brad care strălucește prea tare, lucru care ma orbeste. A trecut atâta timp, n-am mai acordat atenție la ce se petrecea în jurul meu, deoarece o amețeală mă cuprinse deodată. Prea multe sentimente  acumulate...

"Seara aceea... în seara de Ajun... l-am trimis după un tort, deoarece a doua zi era aniversarea noastră de 4 ani și voiam să celebrăm și ziua micuței.
- Ai grijă, până mâine te vreau întreg!
- Întotdeauna voi fi aici pentru tine! Mă întorc în 10 minute!

Mă sărută rapid pe buze, apoi plecă. Simțisem atunci un gol. La nici 3 minute după ce a plecat primesc un apel.
- Alo?
- Doamna Eveline?
- Da, eu sunt!
- Suntem de la poliție, dorim anunțăm că nu am găsit trupul soțului dumneavoastră deocamdată.

Cuvintele ce au urmat nu le-am mai putut percepe. Aveam un amalgam de stări. Mi-a spus că va fi mereu aici.
În drum spre cofetarie, a facut un accident pe podul mare al orașului, un camion a intrat peste el și a căzut în apă. Și nu a mai fost găsit de atunci. ''

Înger P.o.v

Dispar de lângă Eveline, înainte de a intra  ea în cafenea. O urmăresc cu atenție , pentru a fi sigura de misiunea pe care i-am încredințat-o.
Observ ca se așază lângă fată, îi zâmbește  și apoi își comandă cam multe. Oamenii..😒

James este cel care îi ia comanda. 
Nu e concentrată la el, ci în meniul care îi acoperă fața. Curios este faptul că nu a reacționat în vreun fel la prezența lui.
Acesta plecă, gândindu-se la fata care a comandat. Nu..trebuie să ștergem amintirile cu ea. Asta este .
Sa vedem ce gândește si ea.
"Seara aceea..in seara de Ajun ...l-am trimis după un tort,deoarece a doua zi era aniversarea noastră de 4 ani...in drum spre cofetarie ,a facut un accident,pe podul mare al orașului,un camion a intrat peste el si a căzut in apa..nu a mai fost găsit de atunci. ''
Scuze draga mea,dar trebuie s-o fac.
Nu te poți abate din cauza sentimentelor inutile de la țelul tău de acum. Trecutul e trecut, nu îl mai aduce în prezent. Eu vreau sa scap odată de tine.

Eveline P.O.V

Este ceva ireal... acum un an am fost ultima oară să-l văd, adică la mormântul său.
Nu se poate, durerea de cap se amplifică. Apoi la tot ce m-am gândit pana acum, uit... Cred că mă gândeam la mâncare... ca de obicei...

Magia Crăciunului (NEEDITAT)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum