Un nou început

199 8 13
                                    

Au trecut deja două luni de când am terminat clasa a X-a. Nu îmi venea să cred că deja începe liceul din nou și că bacul e din ce în ce mai aproape.
Visul meu de o viață era să termin liceul economic și să continui tot pe acest profil, dar încă nu știu exact ce, mai am vreme să descopăr ce îmi place mai mult în acești doi ani.

Holul liceului era gol. Nicio urmă de elev care a trecut pe aici.
Liniștea era atât de profundă încât nici bâzâitul muștei ce se plimba pe dulapul meu nu se auzea.

Îmi plăcea să vin mai repede cu 20 de minute să mă pot bucura de liniște, liniște care la noi în clasă nu există.
Veneam mai repede și pentru că puteam să îmi mai repet sau puteam să îmi fac o temă pe care nu o făceam.
Sau pentru simplu fapt că nu îmi place să vin după ce sunt toți în clasă și se uită așa la tine, te studiază din cap până în picioare. Îi saluți cu "Neața" iar ei se întorc după la ale lor, băieții la poker și fetele fie cu prietenele lor, cu grupulețul lor de fete, fie, cele mai "populare" se bagă în seamă cu băieții chiar dacă ei nici nu le observă, jucându-se în continuare poker.

Am intrat în clasă și m-am așezat la locul meu. Mi-am scos un caiet complet alb, fără linii și am început să desenez. Nu aveam în gând un lucru anume, desenam pur și simplu niște linii.

După câteva minute se auzea pe hol o hărmălaie. Eram sigură că vin ceva colegi de-ai mei.
Erau niște fete. Le-am salutat și mi-a răspuns și ele. Apoi pe parcurs au mai venit și ceilalți cu excepția grupului "popular", care întâi merg la o țigară două, trei și apoi vin după ce se sună de intrare sau poate chiar după profesor și una dintre cele mai bune prietene ale mele, Betty.

La ora 8:03 au intrat și grupulețul de "populari" în clasă Mark, Alex, Eddy, Miruna și Anne, iar în spatele lor profesorul de Economie.

Toți se uitau mirați la Mark. Pe lângă faptul că era foarte schimbat la față avea încă ceva ce ieșea în evidență.
FREZA și mai exact culoarea părului. Era alb.Îi stătea bine nu aveam ce să zic...Îi stă bine oricum. Dar pentru mine ființa asta nu mai există și nu am să comentez ceva.

S-au așezat și ei la locul lor, în spatele clasei, iar apoi profesorul a început să ne spună despre materia de clasa a XI-a și că vom da teza din economie. Grozav...

Restul orei a trecut destul de repede, având în vedere că mai mult am povestit și nu am scris nimic.

În pauză am mers să îmi iau caietul de română și să îmi las ce nu îmi trebuia în dulap. Cum am deschis dulapul o zăresc pe prietena mea cea mai bună Betty care era toată numai un zâmbet.

-Deci tu chiar nu ai venit la ora lui Andrew. Uau. Betty nu mă așteptam serios.

-Poi merită? După ce mi-a dat anul trecut nota aia....Oricum bănuiesc că nu ați făcut mai nimic.

-Da. Mai mult am vorbit. Te-ai văzut cu Johnny?

-Da. L-am așteptat până a venit și ne-am plimbat.

Îmi pun lucrurile în dulap și prinsă de vorbă și de ce vorbea Betty am uitat să îmi iau caietul de română. Am ajuns în clasă și a salutat-o și Camy pe Betty. Noi trei suntem prietene de foarte mulți ani, am fost la aceeași școală, acum la același liceu, în aceeași clasa. Ele două sunt totul pentru mine. Nu știu ce m-aș face fără ele.

După ce s-a sunat mi-am dat seama de ceva foarte important. Nu îmi găseam caietul de română. Nu știam sigur dacă l-am luat din dulap sau doar nu îl găseam.
Am fugit până la dulap și am încercat să îl iau cât de repede am putut și să mă întorc repede în clasă până nu vine profa. E vai și amar dacă intri după ea.

Poate că DA, poate că NUUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum