S A I S P R E Z E C E

51 11 0
                                    

       Un future mi-a șoptit necazul lui. S-a așezat delicat pe umărul meu, dând din aripi. Fiecare bătaie a lui dura exact o secundă, nici mai mult,nici mai puțin. Izul sau îmi trezise la viață cea mai moartă parte a sufletului. Câți ani trăiește un future? m-am întrebat.

      Cum poate o făptură să îți injecteze drogul numit amintire? Îmi simțeam umărul greu, probabil din cauza înțepăturii mult prea fictive din partea sa.

      Cum poate un future să le poruncească ochilor să stea închiși, fără a pune capăt sentimentului ce te inundă constant? Eram dominat de o vietate ce venise cu scopul de a mă slabi, de a-și verifica ținta de acum 20 de ani. Îi fusese dor de mine? Mă găsise după mirosul mult prea statut, de bătrân?

      Cum reușește o făptură atât de delicată să mă surzeasca? Auzeam numai ceea ce îmi permitea, și anume ecoul sau mult prea stins. "Ți-am spus că te voi găși" , îmi șopti, scurtandu-și bătaia aripilor la două secunde. Drogul sau era și mai puternic acum.

      Cum reușește un gram de viață să-ți paralizeze toate simțurile? Sufletul mi se făcuse ghem, vaitandu-se sub stransorile unei ramuri de cireș. Florile lipseau, iar fluturele îmi fixase în minte și răspunsul: i-au fost furate. Ramura mult prea bătrână ofta și ea la fiecare încercare a sufletului de a se elibera.

      Azi, un fluture mi-a plantat inima sub un cireș, în speranța că florile vor răsări. Ceea ce nu știa era următorul lucru: Nu poți învia un lucru folosindu-te de o amintire.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 10, 2018 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Memoriile unui pescarUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum