Ochiul Dragonului {Fanfiction Avatar}

[editat] Capitolul V- Echipa Avatar

Cand m-am întors, Miko era de negăsit iar Deko era pe plajă împreună cu niște copii și un lemurian. Unul din băieți, cu haine din tribul de Sud al Apei, îl ținea pe Deko cu mâinile legate la spate. Copilul asta chiar nu se poate abține din a crea probleme? M-am apropiat de ei, încet.

"Hei! Salut! Eu sunt Gruen. Ați putea vă rog să îi dați drumul prietenului meu tont?"

''Buna, eu sunt Katara.'' a zis fata care era cu ei.

Avea și ea haine din tribul de Sud al Apei. Cred că era sora băiatului acela, semănau destul de bine. Celălalt băiat avea o mantie pe el, fapt pentru care capul, brațele și fața nu erau vizibile.

''Bună. Eu sunt Gruen. Ce caută Deko cu voi?'' am zis eu lăsâd geanta de cârpă ce îmi atârna de umăr jos.

''Sunt sigură că e o neînțelegere, dar i-am găsit în buzunar colierul meu. L-am pierdut acum câteva zile. Cu siguranță aveți o explicație pentru asta.'' a zis ea putin stânjenită.

"Gruen, l-am șustit din buzunarul generalului. Jur că nu știu de unde îl avea. Ajută-mă!"

M-am apucat sa le povestesc mica noastră aventură de pe nava poporului Focului și despre descoperirea puterilor mele.

''Și așa a ajuns colierul tău la noi." am terminat povestea și Deko a fost eliberat. "Unde naiba e Miko?" l-am întrebat șoptit.

"A zis că merge în sat după tine. Nu știu unde s-a dus."

Mi-am adus aminte de ce a spus Zuko despre general. Dacă Miko fusese prinsă, eram în mare belea.

"Deko, s-ar putea să avem o problemă." am zis. "Zuko a zis că generalul l-a trădat. Dacă a prins-o pe Miko, e ca și moartă. Trebuie să o găsim."

Katara s-a alăturat discuției.

"Vorbești despre acel Zuko? Prințul Moștenitor care încearcă să îl prindă pe Avatar?" a întrebat, oarecum uimită.

"Da." a zis Deko și s-a întors spre mine. "Trebuie să ne despărțim. O să o găsim mai repede."

"Stai o clipă." a intervenit băiatul cu codiță. "Tu încerci să îmi spui că ai vorbit cu Zuko? Adică ați avut o discuție normală? Fără să încerce să te omoare?"

"Păi, a cam încercat să mă omoare la început, dar suntem bine acum. Cred." am răspuns. "Am fii foarte recunoscători dacă ați putea să ne ajutați să o găsim pe Miko."

"Am fii mai mult decât bucuroși să ajutăm Ochiul Dragonului." a zis Katara politicos. "El e fratele meu, Sokka, și el e Aang." i-a prezentat ea pe cei doi băieți.

Băiatul cu mantia și-a dat gluga jos de pe cap, dezvăluind niște tatuaje de o culoare albastru deschis, în formă de săgeată.

"El cam e..", s-a bâlbâit Sokka, "Avatarul."

Mi-a picat fața și tot ce Deko a putut să facă a fost să exclame cuvântul "super".

"Wow. Eu.. Da, ai dreptate. Super." am zis și m-am îndreptat spre sat.

Deko și Sokka au făcut echipă și au decis să caute prin pădure, în caz că Miko se rătăcise pe acolo. Aang și Katara s-au oferit să caute prin partea de sat unde erau colibele oamenilor, iar eu și Momo, lemurianul, am rămas să căutăm în piață.

"Gruen?" am auzit o voce familiară și m-am întors, văzând-o pe Miko cu o expresie fericită. "Cât te-am căutat!" a zis și m-a îmbrățisat. "Ai idee prin ce a trebuit să trec? Am dormit în pădure!"

"Da, păi, suntem două." am râs eu. "Haide, să mergem. Mi-am făcut prieteni, cât ai fost tu plecată. Unul din ei e Avatarul." am zis.

"Ce? Vorbești serios?" a răspuns ea și am râs zgomotos.

"Îți povestesc pe drum. Haide!"

[editat]