A doua șansă

- 15 -

- Mamă te rog nu plânge! se apropie Ioan de Ilinca.
- Cum să nu plâng când visul meu a devenit realitate, uită-te la tine în costum cu cămașă albă, papion, floare în piept, semeni leit cu tatăl tău, exact așa arata și el în ziua nunții noastre.
- Voi fi cei mai fericit bărbat din lume mamă , voi fi soțul unei femei superbe și tatăl unui copil minunat.
- Știu Ioan și asta mă bucură cel mai mult ști ce, câteodată am impresia că îl văd pe Cosmin în tine, și el la fel vorbea te-a iubit enorm și știu că astăzi te privește de acolo de sus și se bucură pentru tine dragul mamei.
- Ilinca , Ioan haideți să mergem, îi strigă Viviana ieșind pe ușă cabanei la brațul soțului ei și urmați de cei doi băieți îmbrăcați și ei adecvați în costum și cu cămașă albă.
Ioan se urcă singur la volanul mașinii sale iar părinții împreună cu sora, cumnatul și nepoții în alta de teren.
Sonia își dorise ca ceremonia să sune loc în micuța capelă de pe deal, lângă mormântul lui Sergiu.
Îmbrăcată într-o rochia albă simplă de saten cu diverse broderii aplicate și perle , Sonia își făcu intrarea la brațului fiului său care mergea mândru cu bărbia ridicată.
În cap Maria îi așezase tiara ei veche de 30 ani, buchetul de bujori albi lăsau în urma ei aroma lor dulce.
Anke era deja în biserică la brațul lui Dragoș și de mână cu Briggita care tot îi făcea din mână lui Andi, era foarte bucuroasă de faptul că erau frați.
Maria îmbrăcată într-un costum albastru care îi scotea în evidență pielea albă și ochii căprui stătea alături de nimeni altul decât Mihai Digan, acesta venise în urma cu 2 luni și își ceru iertare, iubirea nu se lasă păcălită de o foaie, așa că divorțul nu mai reprezenta o piedică pentru ei.
Vocile dumnezeiești ale copiilor care cântau în cor au condus-o pe Sonia spre Ioan care o aștepta transpirat de emoții și tremurând.
- Ioan, te simți bine? îi șopti Sonia speriată.
- Da, cred că nu am fost niciodată mai bine decât acum.
- Ești sigur? Adică nu prea arăți bine, îi puse Sonia o mână pe frunte.
- Bine, sunt emoționat.
- Putem începe? le întrerupe momentul preotul.
- Da, scuzați bineînțeles, îi răspunse Sonia. Era același preot care o căsători și cu Sergiu și apoi deveni duhovnicul ei.
Ceremonia a fost de-a dreptul emoționată, Ilinca și Maria au plâns iar Andi nu-și încăpea în piele de fericire că are un tată și acela este Ioan.
Petrecerea s-a ținut pe terenul din spatele pensiunii, cei care au organizat întregul eveniment montaseră un cort uriaș pentru cei 200 de invitați.
Spre nemulțumirea ziariștilor accesul lor a fost strict interzis, Sonia nu voia să aibă treabă cu lumea publică.
- Nu-i așa că este cea mai frumoasă femeie din lume tată? îl întrebă Ioan fără să își poată mută privirea de la Sonia care dansa pe ringul de dans fericită alături de Andi.
- Îmi pare rău fiule dar cea mai frumoasă femeie din lume pe care eu am intalnit-o este acum lângă mine, îi răspunse Bogdan în timp ce o strângeam pe Ilinca la piept cu dragoste.

Sonia zâmbi văzând spectacolul care îi apăru înaintea ochilor când intră în salon, Andi și soțul ei așezați pe covor în fața șemineului, juca șah.
Contrastul între bărbat și copil o înduioșa întotdeauna, Ioan brunet bronzat calm și indiferent în fața lui Andi care era blond și gata să sară asemeni unui animal de pradă.
Inima ei nu se mai strângea atunci când îl vedea pe Andi că stătea atât de concentrat asupra jocului. Ioan o învățase să fie calmă și răbdătoare.
Întrucât fantomele trecutului nu o mai bântuiau sonia îl lasă pe Ioan să-l îndrume pe Andi în lumea șahului, și de atunci trecu aproape un an ...
Atâtea evenimente într-un timp atât de scurt, Ioan se stabili și el în Predeal mai exact la pensiunea "Ursul de Aur" renunțase la București, dar mergeau periodic în vizită la Ilinca și Bogdan, Dragoș și Anke se căsătorise și un nou membru al familiei lor era pe drum, iar Maria și Mihai își trăiau fericiți bătrânețea.
- Masa este gata în cinci minute băieți.
Se așeză pe fotoliu lângă Ioan pentru a se odihni când îi simți msnaui puternică și blândă apucand-o pe a iei iar cu cealaltă mutând o piesă pe tabla de șah.
Privirea ei căzu pe corecturile cărții lui Ioan, " Bibliografia lui Sergiu Digan marele maestru internațional de șah",  Sonia se simțea eliberată în seara aceasta va da marea veste în timpul cinei. Era însărcinată.
- Șah! strigă Andi triumfător.
Vocea fiii ei o scoase pe Sonia din gândurile ei și îi îndreptă privirea spre fotografia cu Sergiu care trona pe coperta , zâmbitor și cu un trofeu în mână.
- Andi te rog să mergi sa te speli pe mâini.
- Bine mami, acum plec.
- La ce te gândești draga mea? întreabă Ioan .
- Oh....de ai ști tu.
- Spune-mi.
- Îți voi povesti totul în seara asta....dacă ai puțin timp să-mi acorzi, îi șopti ea.
- Ha, puțin? Toată noaptea chiar, toată viața dragostea mea.
Se îndreptă de mână spre sufragerie de unde se auzeau zgomote semn că invitații sosi, un zâmbet grandios îi lumina chipul Soniei, nu-i va fi de ajuns o viață întreagă să-l iubească pe Ioan frumosul rege negru care îi capturase inima.

    !!!! F I N !!!!