Trouble

Capitolul 7

Pheobe :

Aseara am adormit pe canapea dar atunci cand m-am trezit eram in camera mea,acoperita de paturi pana in gat si cu geamul in larg deschis. Totul fiind o amestecatura de evenimente ce m-au bagat complet in ceata.

Acum sunt in sufragerie cautand acel obiect negru ,maricel, care nu imi apartine. Ma omoara Adam daca afla ca l-am pierdut. Imi pun ambele maini peste gura si intru in bucatarie abatuta. Mama este acolo. Se uita la mine cald si aproape razand.

—Ai adormit pe canapea scumpo. L-am vazut pe Adam cum se uita la tine si radea si el. Te-a dus in camera pana la urma.

Mama mea rade cu gura pana la urechi insa respiratia mea s-a oprit. Radea? Adam a venit? A luat telefonul. Cu siguranta a vazut ca am raspuns la apelul de la acea femeie. Dumnezeule! Maine o sa dau ochi in ochi cu el la scoala. O sa ma omoare.

—Spui ca ai vazut o fantoma. S-a intamplat ceva?

—Nu mamă. Ma gandeam sa merg cu Raisa la o plimbare. Poate si printr-o librarie. Mi-ar prinde bine o iesire.

Imi mangai bland umarul si ma uit scurt la mama mea.

Imediat dupa ce am luat micul dejun mi-am pus in aplicare planul meu spontan iar Raisa bineinteles ca a fost deacord sa iasa. Asta m-a adus acum pe banca pe care stau , cu privirea la un lac plin cu rate.

—Ce faci? Esti bine?

—Sunt bine. Mult mai bine.

O privesc dragastos pe fata din fata mea dupa ce o imbratisez. In mine se duce o lupta. Sa ii spun sau nu ce s-a intamplat aseara? Ar trebui sa ma descarc cuiva. Iar ea este singura mea prietena.

Adam :

—Cum ai putut fii asa de idiot? Iti dai seama cat de multe poate banui acum Pepe?

Barbatul de pe cealalta parte a firului striga la mine fara incetare de cateva minute bune incoace. Este vina mea ca mucoasa aia a trebuit sa isi bage nasul unde nu ii fierbe oala?

—Nu cred ca este cazul de suspiciuni. Nu stie ce a auzit. Nu o sa se mai repete.

Incerc sa fiu cat de indiferent se poate dar nu pot. M-am comportat asa de frumos cu ea si tot eu sunt cel lipsit de sentimente. Pufnesc in mintea mea si imi iau la revedere inchizand telefonul.

Tatal lui Pheobe a platit o suma mare de bani ca sa avem grija de fiica lui, din umbra. Dar m-am bagat inconstient in viata ei iar ea s-a bagat tot inconstienta in a mea. Eu impreuna cu Cassie am fost pusi gardienii lui Pheobe. Eu pentru ca sunt barbat iar Cassie ca sa se dea drept prietena ei dar acest lucru inca nu este posibil.

Aseara cand am constantat ca nu am telefonul m-am intors inapoi dar Pheobe dormea dusa pe canapea. Nu am vrut sa o duc in camera la ea dar a picat din cer si mama ei exact atunci si am fost nevoit sa fac aceasta fapta buna.

—Daca o sa ne vada impreuna aici? Esti nebun ?

Mormaielile lui Cassie de langa mine nu ma ajuta cu nimic. Imi dau ochii peste cap si ii arunc o privire scurta mergand printre perechile de copii. Nu stiu cum dracii cerului am ajuns sa ma tin scai de o fata. Ba da, stiu! Acele cinci zerouri nenorocite de pe un cec.

—E frumoasa. Pacat ca a suferit asa mult. Nu imi imaginez cum ar fi sa trec printr-o tentativa de viol. Spune melancolica fata cu parul albastru de langa mine.

Normal ca nu, la tine nu exista termenul de viol ca te futi cu toata lumea. Imi abtin comentariile grosolane si imi dreg glasul uitandu-ma si mai atent la minioana din fata mea.

Pheobe este imbracata intr-o pereche de pantaloni scurti lejeri din intercot si un tricou larg. Ambele de culoare neagra. Nu depistez nici macar o urma de machiaj pe fata ei si sunt destul de aproape. La o distanta sigura.