Trouble

Capitolul 9

Pheobe :

Înaintez cu un gram de emotie in minus prin libraria mare si la ora asta...goala.

Am inceput sa ma obisnuiesc cu degetele ce se incruciseaza aproape pe nesimtite cu ale mele, si cu mana lui Adam pusa fin pe talia mea.

De la departare aratam ca un cuplu.

Asta doar daca nu ne-ai cunoaste. De fapt, daca stam sa ne gandim, nimeni nu ne cunoaste. Singura persoana cunoscuta e Raisa, si daca m-ar vedea in pozitia asta cu insusi Trouble, m-ar strange de gat.

Vorbind de lup, telefonul ma anunta ca am primit un mesaj. Mesaj care bineînteles ca e de la Raisa.

Ți-a facut ceva? Zi-mi te rog ca esti bine. Daca nu raspunzi in treizeci de minute, vin după tine.

-Asta e absurd. Habar nu are unde suntem.

Adam pufăie lângă mine. E revoltat. Si nu ca Raisa l-ar acuza ca m-a rapit si maltratat deja, ci de faptul ca ea crede ca ma poate gasi.

Sunt bine nebuno, stai calmă. Adam e de treaba cu mine.

Trimit mesajul sub privirea lui Adam care se umfla ca un cocos in pene stiind ca indirect i-am luat apararea. Barbatii...

-Haide, ia-ti o carte si sa o stergem de aici.

Mă uit la el pe sub gene. Poate fi asa un copil uneori, cel putin din cate am observat.

-Nu vezi cate mii de carti sunt aici? Asteapta pana imi aleg una...sau doua. Adaug in mintea mea.

El pufneste. Desi la inceput era rece, distant si indiferent, acum se comporta ca un copil care trage de mama sa pentru ca vrea neaparat la bâlci.

Nu ma plang. Orice e bine primit decat un Adam nervos, care e in stare sa distruga tot ce ii sta in cale. Intr-un sfarsit imi aleg trei carti ca sunt senzationale dupa parerea mea, si desi eu am vrut sa le platesc, Adam mi-a luat-o inainte.

-Nu trebuia sa faci asta. Am si eu bani.

Nemultumirea din tonul meu este evidenta iar el se uita serios la mine. Nu inteleg. Credeam ca ma uraste. Iar acum...se comporta prea frumos cu mine.

-Gandeste asa, daca nu dau bani pe tine, ii dau pe droguri sau pe alte cacaturi. Esti sigura ca nu vrei sa platesc eu?

Oh. La asta nu m-am gandit. Seriozitatea cu care o spune ma face sa cred ca, chiar se intampla asta. Si la cum e reputatia lui de "Trouble" normal ca da bani si pe droguri. Neg activ din cap. Degetele noastre ni se incruciseaza din nou si eu nu mai tresar, nu ma incordez, ci ne clatin mainile fata-spate in drumul spre masina.

Oamenii se uita la noi uimiti. Prea uimiti. Ii inteleg. Eu sunt la fel de uimita. Ziua de azi a fost prea buna, prea tacuta, prea...pasnica pentru a fi petrecuta cu Trouble.

Dar, imi vine sa cred ca Trouble si Adam sunt doua personalitati diferite. Ca eu astazi, acum, stau cu Adam.

Adam/Trouble :

In drumul spre cursa de piste, mainile noastre au fost de nedespartit. Imi place sa o simt asa relaxata langa mine, desi sunt barbat. S-a obisnuit cu mine.

Poate nu o sa fie prea benefic. Sex nu o sa pot face cu ea, de sarutat peste cateva saptamani poate, abia o pot tine de mana. Iar asta atrage prea multe priviri. Mult prea multe.

Stai! Ce saptamani? Ce sarutat? Eu am venit aici doar de plictiseala. Nu aveam ce face acasa. Simplu! Dupa aia o sa o vad doar de la distanta, pentru a-i face pe plac lui Dominik.

-Nu vreau sa cobor. Fata din dreapta mea da din cap, negand desi inca nu am zis nimic.

Muzica se aude bubuind de la un kilometru, tot felul de personaje cu care sunt obisnuit misuna prin fata masinii arhicunoscuta.

-Haide iubito, nu o sa ti se intample nimic atata timp cat esti cu mine.

Alintul imi iese printre buze cu o asemenea usurinta incat ma surprind pe mine. Privirea ei este panicata si stransoarea mult mai accentuata decat pana acum. Nu pot sa concurez cu ea asa. Telefonul ii suna. Taica-su.

Îngheț.

Daca afla ca a fost adusa la curse de mine, o sa regret si ca m-am uitat la ea. Nu ma subestimez dar chiar nu as vrea sa ma incăierez cu el.

-Nu ii raspunde. Nu cred ca vrei sa auda unde esti.

-Intradevar... Okay.

Isi lasa telefonul deoparte. Este noua seara dar pista e plina. Ma bucur pentru asta. Imi afisez ranjetul de mascul Alpha si ies din masina, vazand cum deja se face coridor sa pot trece. Pheobe iese la randul ei din masina. Tinuta ei simplă o face cea mai cuminte de aici si desi machiajul este aproape inexistent este frumoasa. Cuminte si frumoasa.

-Fata cine e? Intreaba zambaret un barbat, dand mana cu Adam. Are zambetul, are privirea, are parul si aerul Raisei. Daca nu sunt frati, ar trebui sa fie impreuna.

Adam ezita sa raspunda. Chestia asta ma dezamageste putin dar mai bine decat sa fiu prezentata ca o aventura.

-O amică. Pepe. Ma prezint singura si el ridica sprancenele. Isi aduce aminte de mine. L-am mai vazut. Face parte din gasca lui Trouble.

-Eu sunt Drake. Sora mea e cea mai buna prietena a ta. Spune el si eu zambesc.

-Mi s-a parut mie ceva cunoscut. Incepem amandoi sa radem. El e diferit fata de Adam. El ma priveste bland tot timpul, e amuzant, si rade. Rade desi este atata lume ce ne inconjoara.

-Hai gata cu atata distractie. Poti sa ai putina grija de ea? Vreau sa ma duc sa ma inscriu.

Faptul ca Adam o sa ma lase singura ma face sa ma agit. Nu vreau sa stau singura. Tonul pe care a vorbit este rece, iritat. Parca il irita faptul ca eu rad.

-Adam, nu vreau sa stau singura. Il prind de mana si el ofteaza intorcandu-se spre mine.

-O sa stai zece minute cu Drake. Drake, nu o atinge, serios.

Drake aproba. Stie si el povestea. Minunat. Adam pur si simplu pleaca. Murmur un "idiot" si expir si inspir de cateva ori ca sa ma calmez.

-Tu trebuie sa fii Pepe. Eu sunt Cassie. Dau mana cu femeia pe care recunosc, mie pot sa imi recunosc, am fost geloasa.

Îi zâmbesc din politete. Drake e zambitor. Ea are o privire de increzuta. Iar eu am...ei bine maine am scoala si daca nu sunt pana la unsprezece acasa, nu o sa mai pup iesiri niciodata.