Capitolul 7

4 3 0
                                    

M-am bagat in pat la loc. Nu stiam cum avea sa fie viata mea de acum inainte...puteam pati orice...Nu inteleg cum de Rares m-a salvat, de ce....

-Rares?

-Da....

-De ce m-ai salvat?

-Nu stiu...am facut-o pur si simplu. Imi placi. 

Tac. Apoi...

-Mi-e foame.

-Ok, uite cum facem. Dar vreau sa ma asculti:

Se pune langa mine in pat si ma ia de maini, protector.

' -Eu nu vreau sa te pierd...te plac mult mult...chiar...cred ca incep sa te iubesc....nu am mai vazut o fata sa ii pese atat de mult...si sa fie ca tine. Stai aici, cu mine. Nu iti fac niciun rau. Iti promit. Iti voi cumpara orice vrei tu. Haine, bijuterii, orice mancare, orice moft. Poti iesi sa iei aer, nu te tin inchisa, doamne fereste! Dar numai aici in imprejurimi. Nu stiu ei de locul asta, dar e bine sa fim precauti. Si voi sta aici, cand ai nevoie de mine, o sa fiu aici. O sa mai trebuiasca sa si plec cu ei cu afacerile...dar ma intorc. Imi dai o sansa, te rog mult?

-Bine...dar nu grabi lucrurile...si cred ca ar trebui sa ma consulte un doctor.

-De ce?

-Ma simt ranita.

-Iti va trece. Nu putem risca. Isi va da seama de viol si va chema politia.

-...dar...

-Niciun dar, te rog. Iti vei reveni, asa e prima data.

-Dar tu de unde sti? 

Il vad incurcat...nu stia ce sa imi spuna.

-Zi!

-Am presupus ... tu ai zis ca vrei un doctor.

-Ok...

-Esti bine?

-Nu.

-Iti aduc ceva sa papi. Ce vrei bun?  (ma gadila si se prostea ca un copil mic)

-:))Da,nu tine... stii sa gatesti?

-:D

-Asa ziceam si eu. Hai, te ajut.

Traind In TrecutUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum