Teenage Dream»N.H-postez rar-

"E moarta?"

Mi-am deschid ochii si cand am vazut unde ma aflam am sarit ca arsa in picioare. Sau am incercat pentru ca eram legata de un scaun. Ce naiba? Eram intr-o camera intunecata, neaerisita si murdara. Am incercat sa tip, dar aveam gura acoperita asa ca am inceput sa ma zbat pentru cateva secunde pana cand mintea mea insfarsit a decis sa se trezeasa la realitate. Tin minte cum un vechi coleg m-a invatat cum sa ma dezleg  si sa atac atunci cand ne jucam de-a politistul si infractorul. Am inchis ochii amintindu-mi pasii pe care trebuia sa ii urmez pentru a ma dezlega. Imi miscam mainile in acelasi timp cu amintirea lui Adi si se pare ca a mers. Mersi mult, Adi! Cand mi-am simtit mainile libere am vrut sa imi dau jos bucat de material de la gura, dar am auzit o voce de pe partea cealalta a usii.

-Crezi ca s-a trezit? intreaba vocea.

De ce imi pare cunoscuta acea voce?

-N-are cum, inca nu a trecut efectul drogurilor pe care i le-am dat. Sigur se va trezi peste cel putin o ora sau doua. spune alta voce, mai cunoscuta decat prima.

Greg.

-Eu cred ca ar trebui sa verificam! spune prima voce pe care am reusit sa o identific. Dragul meu Zayn (notati sarcasmul).

-Bine, sa verificam! spune Greg.

Mi-am inconjurat incheueturile cu funia pe care o aveam, iar capetele le tineam strans in pumni. Mi-am inchis ochii si am facut pe mortul in secunda cand am auzit usa descuiata.

-Vezi, e inca inconstienta! spune Greg.

Asta sa o crezi tu, idiotule!

-Da, ai dreptate, dar sunt sigur ca am auzit ceva din camera asta! spune Zayn.

-Poate era doar un soarece. spune Greg.

Nu, nu, nu! Nu soareci! Doar nu ai spus soarece, Greg!

-Soareci? Aici? Daca se trezeste Camy sigur o sa te omoare daca vede vreun soarece pe langa ea! spune Zayn.

Ma bucur ca macar ma cunosti, Zaynis, dar asta nu te salveaza de la ce o sa-ti fac dupa ce ies de aici!

Deja devin sadica si nu prea e bine, dar decat sa mor aici mai bine ma gandesc la un plan.

-Da, hai sa plecam, vreau sa mananc ceva inainte sa se trezeasca Camy. spune Zayn.

Cum poate manca cand eu sunt aici "inconstienta". Parca a spus ca ma iubea, ce fel de iubire e asta? Am simtit cum lacrimile isi faceau aparitia in coltul ochilor mei si am incercat sa le tin acolo, macar pana pleaca ei din camera. 

 Am auzit pasii indepartandu-se si usa deschizandu-se si inchizandu-se. Am deschis cate putin ochii pentru a ma asigura ca au plecat si spre surprinderea mea nu a ramas nici un Greg in camera. Ma asteptam sa plece doar Zayn, dar ma bucur ca au plecat amandoi. Mi-am dar funia si materialul care imi acoperea gura jos si am simtit lacrimile cum cad siroaie pe obrajii mei. Am plans pentru cateva secunde pana cannd mi-am amintit. Eu nu plang! Dar tineai la el! Ah, voce idioata, nu stii sa taci? Stiu si eu ca tineam la el, dar nici asa nu merita lacrimile mele. Daca le merita atunci nu facea asta, dar totusi, de ce l-a ajutat pe Greg? Vreau sa spun, sunt destule persoane care ma urasc, dar totusi nu intleg de ce Gred! Oare cu ce la mituit sau amenintat?  Sigur l-a amenintat, ii cunosc foarte bine pe cei din familia Horan, sunt foarte sireti. 

Bine, acum sa ma gandesc cum sa scap de aici ca sigur nu vine Greg si imi spune "Camy, poti sa pleci, vrei sa te conduc acasa? Vreau sa fiu sigur ca ajung in siguranta."

Ah, gandeste Hendersson, gandeste!

Gata, stiu! Il sun pe Yrah! Imi caut telefonul, dar nu tin minte unde l-am pus cand am plecat de acasa.