Într-o joi albastră,
Când am intrat în casă,
L-am văzut mort
Lângă o cană goală de compot.
Lăsase un bilet de adio,
„Nu te-am iubit nicicând,
Nu am fost gând în gând",
Încheind iar cu „Adio!".
Oare nu am rupt din mine,
Doar ca să fiu cu tine?
Mă întreb pe mine
Adunând vieți din ruine,
Unde cândva mi-a fost bine.
Dădu vina pe părul meu de secară,
Lasându-mă să înghit acea pastilă amară,
La masă sfârșind noi doi
Fără să mai putem fi vreodată amândoi.
Două inimi frânte într-o joi
Atât de cald și de albastru între noi,
Și cerul se pogoară peste noi,
Atât de albastră e viața ce o vreau înapoi!
CITEȘTI
Scrum
PoetryPoeme scrise cu lacrimi și durere, poezii venite ca un strigăt în neant. Universul. Poezii scrise de pe buza prăpastiei, în căderea spre întuneric și spre brațele reci ale morții. Viața.
