Sărut-o, idiotule,
Nu vezi că plânge
Cu lacrimi amare ce le Transformă-n sânge?
Sărut-o, idiotule,
Nu vezi că moare,
Înghițind lacrimi amare,
Fugind spre nicăieri
în zare?
Sărut-o, idiotule,
Nu o vezi zâmbind,
Roșind în brațele tale,
După ale tale buze tânjind?
Sărut-o, idiotule!
Numai o dată
Iar în sufletul ei vei lăsa o pată,
Una dulce și frumoasă,
Ce-i va ghida veșnic pașii înapoi acasă!
CITEȘTI
Scrum
PuisiPoeme scrise cu lacrimi și durere, poezii venite ca un strigăt în neant. Universul. Poezii scrise de pe buza prăpastiei, în căderea spre întuneric și spre brațele reci ale morții. Viața.
