TORN

capitolul 3

- Ce sa facem?? tipa Jia ridicandu-se de pe canapea.
- Ce te uiti asa la mine? Normal ca va veni si momentul asta, doar de asta am venit aici in Coreea, replica fratele ei.
- Cum vine asta Kris? Cum adica am venit aici pentru ca eu sa ma marit? Ai innebunit? Nici macar nu am discutat despre asta cu Jongdae, si sunt oricum prea mica pentru un astfel de pas. In plus, de unde sa stiu ca el este persoana potrivita? Nici nu se pune problema de asa ceva, nu mai vorbi tampenii!
- Jia, repet, o sa te casatoresti cu el. Chiar daca nu prea curand, dar tot o vei face.
- Nu imi poti decide tu viata Kris! Daca ma marit cu el sau nu, este doar alegerea mea, si tu nu ai de spus nici un cuvant in asta, sa fie clar.
- Cred ca tie nu iti este clar cum trebuie sa stea lucrurile! Ai 22 de ani, nu esti prea mica pentru asta. Si ai un prieten, nu e ca puteti ramane in acest stadiu la infinit!!
- Cine naiba a zis asa ceva?? Nu imi mai pune in gura cuvinte pe care nu le-am spus!! Nu decizi tu nimic Kris!
- Jia....
- Lasa-ma in pace!! Nu vreau sa mai discutam despre asta, zise fata nervoasa, ridicandu-se in picioare brusc. Viata mea este a mea! Decizia de a face un pas asa important nu ii poate apartine altcuiva in afara de mine, sa fie clar. Ma duc sa ma culc, sunt obosita, rabufni ea mintind, si indreptandu-se catre camera ei.

     Se aseza in pat si ofta adanc. Nu intelegea ce se intampla cu fratele ei. Pana atunci nu incercase sa ii controleze viata, si era foarte greu sa il vada acum facand asta. Realiza insa ca o deranja ideea de a se casatori cu Jongdae, si nu intelegea de ce brusc avea acest feeling. Era un baiat extraordinar si se purta frumos cu ea, insa pur si simplu in momentul de fata nu se vedea alaturi de el pentru multi ani. De fapt...in acest moment ar fi vrut sa fie alaturi de...
- Stai asa Jia, la ce dracu te gandesti? mormai ea dandu-si o palma peste frunte. Ai prieten!! Nu te poti gandi nici macar in gluma la alt baiat. Sa iti fie clar asta. Mda dar...nici un dar! continua ea, certandu-se singura. Recunoaste ca nu tii la Jongdae asa cum credeai si faptul ca acum il ai mai aproape nu te incanta asa cum te-ai fi asteptat inainte sa vii in Coreea. Femeie, ce ai? Cred ca te-ai lovit la cap ieri, si nu ai realizat!!

Fata se baga in pat si adormi cateva ore. Se trezi in jurul orei 6, si gasi pe telefon un mesaj de la Jongdae care ii spusese ca reusise sa se intoarca in oras mai devreme, si ii propunea sa se vada in acea seara. Zambi, ii raspunse ca avea sa plece de acasa in curand, si intra in baie. Isi prinse parul in varful capului si apoi isi facu un dus rece pentru a se relaxa. Se machie discret, doar cu un creion si mascara si isi dadu cu ruj si putin fard in obraji. Parul si-l ondula foarte putin cu aparatul. Avea parul lung si drept, si Jongdae adora sa se joace prin el mai ales atunci cand era ondulat. Se imbraca lejer, cu o rochita alba cu flori mici rosii, isi lua o pereche de balerini in picioare si fu gata de plecare. Nici urma de Kris atunci cand iesi din camera ei, si se simti usurata, deoarece inca nu se simtea pregatita sa dea ochii cu el.
Iesind afara observa masina lui Jongdae care tocmai parca in fata.
- Ce cauti aici?
- Iubito, eram destul de aproape, si am zis sa vin sa te iau. Cum sa te las sa iei metroul? zambi ei imbratisand-o. De ce esti suparata?
- Nu sunt suparata!
- Te cunosc Jia. Ce s-a intamplat? Te-ai certat cu Kris cumva? Serios, nu imi place privirea ta, zise baiatul ingrijorat.
- Dae, chiar nu vreau sa vorbesc despre el in momentul asta. Am avut o discutie, da.
- Bine, gata, gata, zambi el mangaindu-i parul si sarutand-o. Te iubesc, ma bucur ca in sfarsit esti aici cu mine. Mergem? intreba apoi deschizandu-i portiera.

Fata se urca in dreapta lui, si pornira apoi la drum. Jongdae nu ii spuse unde avea sa o duca, desi ea tot insista. Ii spuse doar ca era vorba de un loc micut si pierdut de lume care lui ii placea foarte mult si unde nu o mai dusese pana atunci. Jia era curioasa, insa inceta sa ii mai puna intrebari deoarece avea incredere in el. Vazandu-l langa ea mai uita parca de gandurile pe care le avusese mai devreme, si incet incet zambetul ii reveni pe buze. Baiatul opri masina dupa cateva minute.
- Unde suntem?
- In Jong-no Gu.
- Si ce facem tocmai aici?
- Pai vroiam sa te duc la cina intr-un loc special pentru mine. Nu e mare lucru, e un local micut pe o strada luminata prost, insa mancarea acolo e foarte buna. Poate parea ciudat pentru un strain, insa....
- Insa e genul de local pe care localnicii il aleg cu mare placere, nu-i asa?
- Da, exact iubito.
- Au pui picant in meniu cumva? Adica nu ca o supa sau barbecue nu ar merge bine, chiar imi era dor de mancarea de aici. La noi nu e la fel, stii bine.
- Tocmai de asta te-am adus aici, pentru ca am descoperit un pui foarte bun.
- Dar sper ca e picant asa cum trebuie!!
- Normal, altfel nu te-as fi adus, ii zambi el sarutandu-i mana.

     Intrara in localul micut si comandara mancarea. Jongdae avusese dreptate, fetei ii placea foarte mult locul si atmosfera de acolo. Si intr-adevar, si ea spuse ca mancarea era foarte buna. Baiatul ii zambi fericit de peste masa, si o lua de mana privind-o apoi in ochi.
- Iubito, vreau sa te intreb ceva.
- Mh? Sigur, orice, dragul meu.
- Stiu ca ai venit aici abia de o zi si trebuie sa te obisnuiesti cu orasul, insa ma gandeam asa...ce-ar fi sa te muti cu mine candva? Nu te presez, am vrut doar sa stii ca as vrea sa facem si pasul asta.
- Nici eu nu ma gandisem la asta sincer. Dar poate ar fi frumos, asa am sta mai mult tomp impreuna, zise ea stiind ce presupunea acest lucru si nefiind sigura ca era pregatita.
- Crezi ca Kris va fi de acord?
- Putin imi pasa daca nu e de acord sincer! Insa nu cred ca ar comenta nimic, el abia asteapta sa...
- Sa ce? intreba el curios vazand ca fata de oprise in mijlocul frazei.
-Nimic, nimic, lasa, sa nu vorbim acum despre el.
- Fii atenta, am uitat sa iti spun ceva important. Am vazut un post interesant care cred ca ar fi potrivit pentru tine.
- Ce post?
- La o agentie de stiri. Am vazut ca se cauta un ziarist pentru genul dramatic, si tu cam doar asta scrii in general.
- Pai da dar..o redactie asa mare? Nu stiu Dae, crezi ca m-ar lua, mai ales ca nu sunt nici de aici?
- Stii ca unii oameni chiar se uita la talent? Trebuie sa ai incredere in tine. Nu te supara acum pe mine dar mi-am permis sa le arat cateva articole scrise de tine si au fost de acord ca sunt geniale.
- Ce ai facut???
- Heyyyy!!! Pentru tine am facut asta!!
- Asa e Dae, ai dreptate, iarta-ma, zise fata strangandu-i mana. Si cand trebuie sa merg la interviu? Tu cum ai dat de ei?
- Pai lucrez in bransa, deci am auzit. De ce sa nu incerci, m-am gandit. Poate ca iti va place locul asta.

Baiatul plati consumatia. O conduse apoi acasa, si inainte sa o lase sa iasa din masina o saruta cu patima. Incerca sa o faca sa inteleaga cat de mult isi dorea sa locuiasca impreuna. Fata ii zambi si cobora apoi indreptandu-se catre locuinta ei.
Kris statea pe canapeaua din sufragerie, pe intuneric. Jia se sperie cand ii auzi vocea, deoarece nu se astepta sa mai fie treaz la acea ora, mai ales ca nu era in forma maxima inca.
- Unde ai fost pana la ora asta?
- La naiba Kris, m-ai speriat! De ce stai pe intuneric? Ma urmaresti?
- Vreau doar sa stiu unde si cu cine ai fost.
- Nu e treaba ta. Nu esti aici sa imi controlezi viata.
- Sunt responsabil de tine Jia.
- Kris, iti multumesc, insa asta era pana sa implinesc varsta de 18 ani. Acum sunt majora, trebuie sa am viata mea. Trebuie sa traiesc si sa fac singura greseli din care sa invat.
- Da, dar vreau doar sa am grija de tine si sa fiu fericita, mormai baiatul. Si cat timp stai cu mine o sa fac asta.
- Bine atunci, ma mut de aici si ma lasi in sfarsit in pace!
- Poftim?? aproape ca tipa baiatul.
- Ai inteles bine. Asa nu pot trai Kris, nu inteleg ce te-a apucat acum brusc. Ma marit cand si cu cine vreau. Nu te mai baga!!! zise ea nervoasa, trantind apoi din nou usa camerei ei.

Nu putea sa creada ca avea din nou aceasta discutie cu fratele ei. Avea nevoie de o schimbare mare in viata ei, era clar. Se intreba daca sa se mute cu prietenul ei era o idee buna. Ofta adanc atunci cand se puse in pat, sperand sa reuseasca sa inchida ochii si sa faca o impresie buna in zilele urmatoare la interviu.