Din cauza meseriei tatălui ei, Jane este nevoită să se mute mereu dintr-o ţară în alta. Una dintre destinaţii este Coreea, unde îşi va întâlni iubirea vieţii sale, dar pe care o va pierde din cauza celei mai mari greşeli făcute vreodată.
Era minunat! Toate posterele mele cu BTS erau acolo! Absolut toate! Erau deja puse si lipite peste tot prin camera, nu mai zic ca pe lânga toate astea am gasit si multe alte lucruri cu BTS ca figurine, albume sau perne! Am sarit pe tata, efectiv multumindu-i si cerându-mi scuze în acelasi timp pentru vorbele spuse când înca eram în România : - Tata... îmi pare rau pentru ce am spus! Mai devreme, stii... - E în regula. Stiu cât de mult tineai la mama ta, dar asa a fost sa fie. Eu încerc din rasputeri sa te fac sa nu îi simti lipsa, însa stiu ca probabil nu fac atât cât ar trebui pentru tine în calitate de tata. Îmi pare rau! - Glumesti, asa-i? Ai facut si faci atâtea pentru mine! Si asta, si concertul si tot! Poate nu esti cel mai bun tata din lume, dar eu nu consider asta! Eram doar nervoasa! Singura chestie pe care-o urasc este ca faci unele promisiuni de care nu te tii. De exemplu, daca o faceai, acum nu mai eram aici. Nu stiu daca asta e bine sau nu, dar cum ai spus si tu " asa a fost sa fie"! - Multumesc! Haide, acum odihneste-te! E aproape seara! îmi spune tata frecându-se la ochi. - Ce!? Nu! E de abia 12:45! - Jane...Coreea! Ah da, uitasem de asta! Fusul orar era diferit cu +6 ore pe timpul verii. Ugh! Chiar nu îmi era somn! Nici acum, nici peste 2 sau 3 ore nu îmi va fi! Nu stiu, probabil ma voi uita pe geam toata noaptea. Habar nu am... Tata s-a dus direct la somn. L-am vazut intrând în dormitorul lui. Se vedea ca era mai mult decât obosit! Dar eu nu! Asa ca dupa ce m-am uitat ore în sir la seriale coreene am decis, fara ca tata sa stie, sa urc pe terasa, sus, la etajul 20. Tata nu ma lasa sa ma duc acolo de una singura, nu stiu de ce! Dar chiar eram super plictisita si asta era singura varianta ce parea mai interesanta. Nu mai tineam minte exact unde era scara ce ducea spre terasa. Dar fiind una zidita am vazut-o repede. Aparent era cea de pe hol. Si singura de asemenea, dar creierul meu, dupa atâtea seriale nu mai gândea prea bine. Am urcat treptele usor, încercând sa nu fac prea mult zgomot, am deschis usa glisanta a terasei si am iesit. Am tras usa dupa mine iar când am întors privirea asta ma astepta:
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Era atât de frumos! Nu credeam ca eu chiar vad asta! Deci serialele coreene nu minteau! Era totul atât de luminat fata de România! Chiar si asa, nu îmi puteam lua gândul de la concertul la care urma sa iau parte. Efectiv nu mai puteam astepta! Pare totul ireal! La un moment dat, am vazut în departare, sala unde BTS îsi vor tine concertul! Am ramas socata! Recunosteam cladirea de pe internet! Era aceeasi! M-am apropiat de balustrada dar nu am apucat sa privesc clarirea mai de aproape, ca am auzit numele meu iesind din gura tatei. M-am panicat! Nu ma vazuse si nu cred ca se putea vreodata gândi ca eu eram pe terasa din moment ce i-am promis ca nu voi calca acolo fara permisiunea lui! Daca ma prinde sunt terminata! Când vine vorba de siguranta mea, tata o ia razna si e în stare de orice dupa cele întâmplate mamei. Daca îmi va interzice sa merg la concert???
