MIRUNA

Fă ceea ce simți

MIRUNA
(Melodia a fost uimitoare, mă întreb cine a scriso. )
Eu-Băieți care din voi ați scriso?
Ar-Eu , şi mi-a ieșit tare , nu ?
Eu-Categoric ! Cum de ai putut scrie o melodie aşa super ?
Ar-Am avut inspirație !( se uită în spatele meu mă întorc o văd doar pe Diana vorbind cu Mihai . Stai !!! Nu cred : O place , oare ea simte la fel ? Trebuie să aflu .)
Eu-Diana! Poți veni upic ?
Di-Sigur ce e Miruna ?
Eu-Ma întrebam dacă tu şi Aron ați putea să îmi aduceți de afara câteva violete ar mai decora încăperea!
Di-Eu nu am nici-o problemă să merg !
Ar Eu nici atât, mai ales dacă îți dorești tu asta !
Eu-Foarte bine ! Întorceți-vă repede!

DIANA
Eu-Aron trebuie să-ți spun ceva dacă tot suntem singuri...... (Gata Diana ia ti inima în dinți şi zii. Ți de prea mult timp în tine asta. Hai!)
Ar-Eşti bine ? Pari stresată !
Eu-Da ! Sunt bine , doar că am să-ți spun ceva şi îmi e teamă de urmări. Dar țin de prea mult timp în mine ! Idea e ..... (Mă întrerupe şi mă ia de mână.)
Ar-Uite, am găsit violetele! Hai să le culegem !
Eu-Bine ! (Vocea fix a mea , nu a fost când am zis-o . Şi cred că şi el şi-a dat seama pentru că se întoarce către mine cu o expresie îngrijorată pe față )
Ar-Sigur eşti bine ? Acum şi vocea îți e ciudată.
Eu-Sunt bine ! Ok? (Iar acum fierb de nervi , dacă tot e îngrijorat măcar să mă lese să termin ce am de zis !)
Ar-Diana ! Ceva e cu tine ! Îți schimbi repede stările de la una la alta! Acum un minut părea că eşti supărată iar acum eşti nervoasă! Te rog , spune-mi ce e cu tine ? (Mă ia de mână si ne așezăm pe iarbă . E ciudat ceea ce simt şi chestia asta e că o simt doar când sunt cu el .) Deci îmi spui ce e cu tine sau mă lasi pe mine să-ți spun ce vroiam de la bun început, încă de când te-am cunoscut în seara aia ! Deci? (Spune şi mă pupă. Am o mie de emoții! Mai bine îi spun )

Eu-Bine ! Îți spun eu mai întâi! Ma-m îndrăgostit de tine !(Ce greu mi-a fost , dar ia-m zis acum mă simt mult mai ușurată dar şi rușinoasă, mi-am lăsat capul jos de rușine. Ştiu că el nu se va uita în veci la mine , dar măcar mi-am luat o piatră de pe inimă.)
Ar-Hey uite te la mine ! (Îmi ridic capul puțin şi mă sărută! Oau primul meu sărut, cu băiatul de care ma-m îndrăgostit !)

Ar-Si eu sunt îndrăgostit de tine ! Şti din seara de când te-am cunoscut !
Eu-Si eu tot de-a tunci !
Ar-Deci lasa_ma să înțeleg, noi doi am fost îndrăgostiți mai bine de o lună şi nici unul din noi nu a avut curajul să spună ceva ?
Eu-Exact aşa! (Am început să râdem ) Eu una cred că Miruna şi-a dat seama înaintea noastră!
Ar-Da! Mi-am dat seama şi eu . Altfel nu ne-ar fi trimis împreună, până aici !
Eu-Asa e ! (Şi ne-am întors cu mâinile pline de florii, ca să observăm  că Andrei si Vanesa au dispărut. )

MIRUNA
Eu-Va-ți întors! Sunt superbe , mulțumesc! (Mă uit la flori apoi la ei doi , arată bine împreună, abia acum văd că se țin de mână. Mă bucur că planul meu a mers)
Apropo , să vă țină!
Ar-Mulțumim! Andrei şi Vanesa unde sunt ?
Eu-Sau dus să-mi aducă câteva baloane . Majoritatea sa-u spart !
Ar-Nu e bine că suntem puțini, la cel mai mic atac . Nu suntem mulți să te apărăm .
Eu-De spre ce vorbești?
An-Ar..on!
Ar-Ce s-a întâmplat, undei Vanesa?
An-Ne-au atacat . Vanesa a leșinat!
Eu-Cum unde e ? Vin cu voi !
Ar-Nici vorbă rămâi aici . Haideți toți.
(Au plecat . Iar eu eram foarte speriată. Sper ca Vanesa să fie bine . Dintr-o dată mă simt împinsă de spate . Iar eu cad.)
-Ce avem noi aici? Dacă nu mă înșel prințesa puternică.
(Mă ridic confuză.)
Eu-De spre ce vorbești?
(Nu zice nimic, doar aruncă un fulger din mână . Eu ferindu-ma.
-Dacă nu vei fi învinsă de mine azi , vei fi de Zein mai tarziu . Dar nu eşti suficient de antrenată să te aperi , sincer îmi pare rău prințesă . Eu doar urmez ordinele !
Eu-Cumva mai subestimat ? Îți arăt eu .
(Şi mi-am folosit singura putere la care mă pot gândi , focul .)

(De ce mă simt aşa slăbită şi cad pe pământ inchizandu-mi ochi )

Peste 30 de minute
ARON
(Ia-m învins! După mine prea ușor. De ce am senzația că îmi scapă ceva ?)
A-Copii , nu ştiu ce să zic. Pare că ia-m învins prea ușor!
Ar-Stiu la asta mă gândesc şi eu şi tot am o senzație ciudată!
A-Şi eu , o am ! Haideți să o ducem pe Vanesa la Miruna !
Di-Despre ce e senzația poate vă ajut !
Ar-Nu ştiu! Parcă ceva ne-a scăpat.
Di-Daca simțiți amândoi asta , nu e de bine . Haideți cât mai repede la Miruna !
M-Ce ce , eşti aşa speriată?
Di-Haideți o dată ! Sper să nu mi se adevereasca bănuiala.
Ar-Ce bănuia.... (Rămân blocat la ce văd când am ajuns totul e distrus . Iar Miruna e pe jos inconstientă. Fug cât pot de repede la ea .)
A-Miruna !
Ar-Miruna! (Spun luand-o în brațe ) La bunica , pe amândouă acum !
(Cum ajungem , bunica ne priveste panicată. )
B-Ce s-a întâmplat?
Ar-Vanesa a fost lovită, pentru că am fost atacați şi cred că şi Miruna .
B-Icostienti să o lăsați singură pe Miruna .
A-De unde şti că am lasato singură?
B-Simt! Acum punetile pe canapea una lângă alta . Trebuie să fie în carte ceva despre asta .
Ar-Sper să se facă bine !
Di-Se va face ai încredere!

Ar-Sper!
După o oră
B-Sunt aici două căni de ceai , dar nu ştiu cum le vom face să bea fiind inconștiente!
V-Unde .... sunt ?
A-Vanesa te simți bine ?
V-Nu ? Simt o amețeală puternică şi mă simt slăbită!
B-Bea asta !
(Îi dă bunica ceaiul.)
Ar-Ma bucur că te-ai trezit Vanesa !
V-A fost foarte ciudat , parcă o forță, mă obliga să mă trezesc ! Cum de e lângă mine ? Miruna se va face bine ?
D-Vanesa! Mă bucur că eşti bine !
V-Da eu sunt bine ! Dar Miruna ?