.o scurtă simbolistică a vieții [11:11]

.kadhaba [كذبة]

când aveam 5 ani,
am spart un geam,
iar după ce am strâns
un ciob în mână,
în timp ce gemeam
și văzând cum sângele
picură
asemeni picurilor de păcură
într-o lampă cu petrol;
am fugit în casă
și cu toate că m-am acoperit
cu cea mai groasă pătură,
tot nu am putut opri ura,
pe care o câștigasem
cu această delicvență.
tot nu mă puteam ascunde
de frică.
și totuși la mijlocul
cuvântului "delicvență"
se află și un CV,
pe care l-am depus și eu
de nenumătate ori, de atunci;
de multe ori, fără să știu.

o noapte întreagă n-am dormit,
fiindcă un singur gând
mă toca subit.
fusese prima oară
când am ascuns ceva,
adică am mințit...

a doua zi, când m-am trezit
prima întrebare retorică,
care mi-a venit
a fost:
"oare chiar poți s-ajungi în Iad,
pentru o faptă rea și un adevăr ciobit?".

ce întrebări de om deștept...
sau întrebări de om tâmpit...
ținut între-bări și lanțuri,
într-un cazan încins
doar de propria ta idee.
că toate drumurile
duc la tine.
deci tu poți fi și
Roma și Nero.