Adelyn POV.
Angel a iesit din sufragerie, iar eu nu înțelegeam de ce. In general cand vin bunicii, sau mergem noi la ei, nu se desparte de ei nici măcar o secundă.
- Scuzati-l. Nu stiu ce are.
Spune mama, iar bunica îi răspunde cu o voce blândă.
- Nu este nimic. Este adolescent. Este normal.
- Va rog sa ma scuzati si pe mine, dar merg după Angel.
- Desigur, frumoasa mea.
Spune tata, iar ei încep să vorbească lucruri pe care nici măcar nu le inteleg. Ma îndrept către camera sa, bat la ușă, dar nu raspunde nimeni.
- Angel, te rog deschide, vreau sa vorbesc cu tine.
Mai stau la ușa sa cinci minute după care o deschid. In camera nu era nimeni. Ma duc in baie, dar nu era nici acolo.
Alerg înspre sufragerie, iar părinții și bunicii se uitau la mine speriați.
- Ce s-a întâmplat?
- Angel....e...a...el...a...
- Ce este cu Angel?
- A....a....a dispărut. Nu este in camera lui.
- Poftim? Unde putea sa dispară?
Întreba bunica si bunicul.
- Garzi! Vreau să se verifice pe toată suprafața castelului. Sa se verifice si la castelul apei, al focului, al pamantui si al aerului. Vreau sa avem elemente care sa-l caute peste tot.
Rostește tata, ca un fulger după care pleaca, la fel si bunicii. Mama se îndreaptă si ea spre usa si o urmez, dar aceasta se întoarce și ma fulgeră cu privirea.
- Tu vei ramane, la tine in camera. Nu vreau sa iti părăsești camera. Ne-am inteles?
- Dar mama, de ce va completați asa? Vreau sa vin si eu. Pana la urma este fratele meu.
- Nu mai pune intrebari si du-te la tine in camera. Sa nu pleci de acolo ca altfel ai încurcat-o, domnisoara.
- Da, mama.
- Așa, acum du-te.
Plec la mine in camera. Mama m-a condus pana in fata usii, după a plecat. După aproximativ zece minute, vreau sa deschis ușa ca sa merg să-i ajut, dar gărzile din fata usii ma opresc.
- Scuze, prințesa, dar avem ordine clare. Nu aveti voie să părăsiți perimetrul camerei dumneavoastră. Va rugam sa va întoarceți in camera.
Ma întorc în camera si ma trântesc în pat. Nu pot s acred ca mama, mi-a pus gardieni la ușă, si nu ma lasa sa merg sa ajut la căutările fratelui meu. Este absolut ridicol. Ma duc in baie sa fac o baie, pentru a ma relaxa. Ies din dus si ma schimb in pijamale. Ma pun in pat si pornesc un film. Este doisprezece ziua, iar eu ar trebui să dorm deoarece am antrenamente. Ch gandul ca trebuie să dorm, decid să opresc filmul, ca sa ma pun la somn, dar cineva bate la ușă.
- Intra.
- Prințesa. Mama dumneavoastră ma rugat sa va instiintes ca antrenamentele dumneavoastră vor fi amanate o saptamana intreaga.
- Multumesc.
- Cu placere.
Asta este ciudat. Mama nu ar amâna niciodată antrenamentele. Dacă s-a întâmplat asta înseamnă că este ceva foarte grav si serios, în ceea ce se intampla. Deși nu mai am antrenamente, ma simt obosita asa ca ma pun sa dorm.
Adorm cu gândul la fratele meu.
Unde esti, dragul meu frate?
