Adelyn POV.
Ma trezesc pe la ora 7:30, deschid fereastra si fac un dus, după încep să mă pregătesc.
( machiajul si coafura sunt ca in imagine)
Dupa ce termin pornesc televizorul si ma uit la Titanic. Este unul din filmele mele preferate.
Termin de vizionat filmul si cobor jos.
Angel, Jessica, Rebecca, Daniel, Cristian, Luiza si Liliana se jucau adevar si provocare.- Neața.
Le spun, iar Jessica, Rebecca, Luiza si Liliana imi ofera o îmbrățișare puternică.
- Fetelor....am...nevoie de aer.
- Scuze. *spun ele la unison*
- Nu i nimic. Ce mai faceti?
- Bine. Scoala. Mă bucur ca ati putut veni de Crăciun.
- Și noi.Spune Angel de pe canapea.
- Luiza, unde este Castilio?
Luiza se apropie de mine si imi sopteste ca acesta este la iubita sa acasă si vor sărbătorii Crăciunul, alături de familia acesteia, deci nu va veni.
- Păcat. Voiam să-l văd. Eh, asta este.
În minte mi se nazarit o idee, si o pun in practica imediat. Sper ca verisoarele mele dragi, sa se prindă si sa-mi intre in joc.
- Băieți, noi va lăsăm.
- Poftim?Intreaba Daniel nedumerit, iar Angel si Cristian se uitau la fel de nedumeriți. Fetele, în schimb s-au prins, asa ca, Jessica continuă.
- Da. Noi trebuie să plecăm. Vom lipsi puțin , sa le spuneti bunicilor că ne întoarcem pana sa înceapă pregătirile.
- Unde plecati?
Intreaba cei trei la unison, iar noua ne era greu sa nu izbucnim in ras, dar ne abtineam, cei drept cu greu dar o făceam.
- Am stabilit sa mergem acasă la iubitul meu.
Spune Rebecca.
- 1. Acela nu va mai fi iubitul tău. Si doi...
2. Nu plecati nicăieri.Spune Cristian nervos, dar ultima propoziție, au spus-o toți trei o data, iar pe fata lor se putea citi nervozitatea. La vederea fetelor lor, nu am mai rezistat, si am izbucnit toate in ras. Nu am mai ras asa niciodată.