Amazoana

Capitolul 15

Audrey :

Doua zile dupa ce am aflat vestile bomba si cu cine sunt impreuna prietenele mele, inafara de Erica, ma gasesc tot aici, de mana cu Sean.
---Nu ar trebuii sa intru. Prietenele tale ma urasc si o sa ma urasca mereu. Tonul lui iritat ma face sa imi dau ochii peste cap. Se comporta ca un copil.
---Ghinion, le-ai dat motive, acum haide. Spun eu si il trag dupa mine.

Bat la usa orfelinatului si ne raspunde Chevyl, caruia ii pica fata cand ne vede. Ma apuca brutal de mana si ma trage in spatele ei uitanduse la barbatul din fata ei mortal.
---Stai departe de ea. Bine ca ai adus-o inapoi. Spune blonda. Oftez si imi pun mainile pe talia ei dand-o la o parte din fata mea, Sean intrand inauntru neafectat de vorbele prietenei mele.

---Nu o sa imi faca nimic. Sean, du-te si ia-ti o cafea de la etajul al doilea, ne vedem aici. Spun eu si el aproba. Se apleaca si imi saruta crestetul eu surazand de privirea socata a lui Chevyl. O analizez din cap pana in picioare cu un zambet si atunci cand vad pata mov de pe gatul ei ma infior.

---Noi doua trebuie sa vorbim ceva serios. Spun. Obrajii ei s-au colorat, dar tonul meu e unul calm. O trag dupa mine pana ajungem intr-o camera goala a caminului. ---Chevyl, Joe este un prieten foarte bun cu al meu, am crescut impreuna, va stiu pe amandoi. Dar, lucrurile sunt neprevazatoare cu un serpent, odata ce ti-a facut o pata asa mare pe dinti, sugand mult la acel semn, inseamna ca v-ati culcat impreuna cu orice serpent stie asta. De acum tu esti in totalitate a lui si doar a lui, pana nu te mai vrea, eu o sa vorbesc si cu el. O relatie cu un serpent este ceva foarte frumosi, sunt posesivi, dominanti, frumosi, si tin la femeile lor. Nu ai voie sa calci stramb, nu te mai uiti la alti baieti, nu iesii in evidenta, si cel mai important, nu ai voie sa il lasi sa ti-o traga intr-un loc public. Nu la el in birou, nu in club, sau mai stiu eu unde. Spun asta pentru ca te iubesc Chevyl, sunt prietena ta, iar eu sunt un serpent. Am fost crescuti de mici sa pretuim tot ce avem si nimeni sa nu ne ia ce e al nostru.

Blonda se uita in ochii mei putin surprinsa. Analizeaza totul si imi strange din ce in ce mai tare mana iar eu doar ii umblu cu mana prin par. Nu as vrea sa fie ranita.
---Am inteles Audrey. Imi spune si zambeste
---Esti pregatita pentru asta Chevyl? Intreb cald si ea se uita fix in ochii mei. Nu pot citi ce este in mintea sa.
---Da. Sunt. Imi asum orice consecinta, chiar daca e posibil ca inima mea sa fie ranita.

O imbratisez strans si simt ca e randul meu sa dau explicatii cand ajungem in camera fetelor. Toate ma iau in brate si eu fac la fel la randul meu, asezandu-ma pe vechiul meu pat.

---Eu cu Sean cred ca suntem bine. Adica intr-o relatie. Puteti sa ma urati pentru asta dar chiar s-a shimbat. Regreta teribil ce ti-a facut Erica, iti spun de o mie de ori cu toata sinceritatea si stiu ca asta nu este de ajuns. Cu timpul o sa afunzi acele amintiri dar eu pentru prima oara am deprins putine sentimente si nu vreau sa le pierd fetelor. Iertati-ma ca am fost asa de slaba incat sa pun inimă, dar cred ca acum constat si eu cu adevarat chestia asta.

---Dar te-a batut...Anais incepe sa spuna. Erica imi sterge lacrima din coltul ochilor si ma priveste neutra.
---Si eu l-am batut pe el. In prima faza ne-am urat, putin mai tarziu mi-am dat seama ca asa suntem noi. Azi ne batem, maine suntem cel mai pasional cuplu. Avem o atractie bolnava unul fata de celalalt.

Fetele imi zambesc si eu oftez. Le-am zis in sfarsit tot ce se intampla.
---Eu o sa incerc sa uit. Tin prea mult la tine ca sa te pierd. Inteleg cum este sa pui sentimente. Erica imi da parul dupa ureche incet si imi vorbeste de parca ar fii o mama lipsita de viata, iar eu copilul neascultator. Dar eu o inteleg. As fii facut urat, ea e doar trista.

Sean :

Stau lipit de tocul usii orfelinatului si beau linistit cafeaua uitandu-ma pierdut pe geam. Directoarea se uita la mine fara nici o expresie si eu incerc sa ii zambesc, ea strambandu-se comic.

---Ati venit sa aduceti pramatia mea mica inapoi? Glasul femeii este presarat cu un umor rece si putina speranta. Eu chucotesc si arunc paharul de unica folosinta la cos.
---De acum este pramatia mea. Si nu, niciodata nu o sa o aduc inapoi aici. Doar in vizita, bineînțeles.

Directoarea isi da ochii peste cap in fata ranjetului meu invingator si pleaca pe un hol lung, probabil spre biroul ei. Audrey este ca un ou kinder surprise, ce are alta supriza zilnic. Nu stiu la ce sa ma astept de la ea. Este un copil ce s-a maturizat mult prea devreme. Sa speram ca intentiile mele o sa fie cele mai curate de fata cu ea, caci in mintea mea...este pusa in 60 de pozitii pe minut.