Am fost atat de scocata cand l-am vazut incat am crezut ca o sa lesin . Am simtit ca timpul se oprise in loc pentru mine si pur si simplu nu ma mai puteam misca , ramasesem blocata . Dupa minute bune in care am stat ca o mumie in mijlocul salii , o mana calda mi-a atins umarul si in acest mod am reusit sa ma trezesc din transa ...
- Angela , ce faci ... s-a intamplat ceva ? mi-a spus Brandon confuz si putin stanjenit de situatie , fiindca acum toata lumea din restaurant de holba la noi ca la niste animatori de circ .
- Mmm...da , sunt bine ... doar ca mi-a furat ochii privelistea asta minunata , atata tot ! i-am raspuns eu incercand sa par cat mai indiferenta , insa adevarul era ca si eu ma simteam la fel de prost ...
- Bine , atunci sa mergem la masa , cred ca a venit mancarea ! a adaugat Brandon
- Da , sigur ! am zis eu dupa care am zambit in in coltul gurii .
Inainte sa ne indreptam spre masa am mai aruncat o privire la peretii din sticla . Adam era tot acolo , surasul ala demonic era inca pe chipul lui . Ma astepta pe mine asta era clar , insa ce vroia? ...credeam ca totul intre noi se terminase.
In timp ce ne apropiam de masa privirile oamenilor se retrageau incetul cu incetul , intorcandu-se la discutiile lor de dinainte .
Atmosfera frumoasa dintre mine si Brandon de la inceputul serii se estompa de la minut la minut . Gandurile mele erau numai la Adam si la ce cauta el aici . Timp de aproximativ o jumatete de ora niciunul dintre noi nu a scos o vorba . Cred ca eram fiecare cu gandurile lui , cel putin eu ...
- Si iti place aici ? mi s-a spusBrandon intr-un final
- Aaa..da , e foarte frumos !
-Te superi daca o sa merg putin pana afara?am adaugat eu dupa care i-am zambit cald
- De ce , s-a intamplat ceva ? a zis Brandon cu un ton grijului in voce
- Nimic grav , doar ca am putina nevoie de aer ...e cam cal aici !
In acel moment m-am ridicat de pe scaun sa plec
- Sigur nu vrei sa vin cu tine ?a adaugat Brandon
- Ti-am spus nu e nimic grav , vreau doar sa iau putin aer atata tot ! am incercat eu sa-l linistestesc
Imi parea rau pentru ceea ce ii faceam lui Brandon , insa daca as mai fi ramas acolo m-as fi gandit numai la Adam si nici asta nu ar fi fost corect . Asa ca am incercat sa fac ceea ce pentru mine era cea mai buna solutie : sa merg si sa vorbesc cu Adam acum . Stiam ca daca as fi asteptat sa se termine intanlirea ar fi existat sanse ca Brandon sa afle de existenta lui Adam si sa isi imagineze lucruri care nu erau adevarate .
Cu fiecare pas cu care inaintam spre usa o senzatie de gol isi facea aparitia in stomacul meu . Drumul de la masa spre iesire mi s-a parut ca a durat o vesnicie si cu cat ma aproiam mai mult de usa cu atat mai mult vocea din capul meu imi spunea sa ma intorc inapoi la Brandon si sa il uit pe Adam definitiv . Am deschis usa si l-am vazut , era inca acolo . Golul din stomac se marea secunda cu secunda iar o mie si una de senzati , sentimente si amintiri imi umblau prin minte . M-am apropiat incet de locul in care statea . Atunci m-a vazut mi-a zambit nonsalant cu un aer de superioritate , caracteristic lui , in timp ce lumina incandescenta a lunii i se oglindea pe chipul ce ca de obicei nu schita nimic . Ma fixa cu privirea astepand sa ajung la el . Am traversat cu grija singura straduta care ne mai despartea ,iar apoi am ajuns ... am ajuns unul in fata celuilalt dinnou...
Heei , ce ziceti de asta ?
se pare ca nu pot sta prea mult departe unul de celalalt , voi ce credeti ca se va intampla ?
va pup si sper sa va placa ...
