Sunt pe casa. Jimin se duce la o margine a casei şi se uită în jos.
Jimin:-Pe bune? Ai terasă?
Eu:-Da
Jimin:-Atunci de ce naiba m-ai pus sa mă cațăr pe casă când puteam să mergem pe terasă.
Eu:-Mi-e frică, mi-e frică să merg în zona aia a casei...
Jimin se pune în fund lângă mine. Si mănâncă din floricelele aproape vărsate pe care eu le-am adus aici cu greu.
Jimin:-De ce?
Eu:-Acolo obişnuiau să stea părinții mei mai mult, mi-e frica să mă apropii de camera lor. Uneori se aud sunete ciudate, dar obisnuiesc sa pretind ca sunt doar pisici sau....altceva...păsări..
Jimin:-Ascultă Jae, sunt aici cu tine, ok? Poți să mă chemi oricând, nu contează în ce moment, eu voi venii mereu la tine..
Eu:-Mersi Jimin. Dar mă tem că va venii momentul când te vei tot sătura să ai grijă de mine şi nu o sa am cu cine sa mai stau in casa si o sa-mi fie frica...dinou..
Jimin:-Yah, fi curajoasă! Nu te voi lăsa!
Eu:-Promiți pe degețel?*întinzându-i degetul mic*
Jimin:-Da!
Atunci eu cu Jimin promitem pe degețelele mici şi le împletim astfel făcând promisiunea. Dar Jimin trage de degețelul meu luându-ma cu cealaltă mână de şold şi mă sărută lipindu-şi buzele fierbinți şi moi de ale mele. Mă simțeam bine, adică eu îl plac pe el, iar el mă place pe mine. Ce e mai minunat de atât?
CITEȘTI
I'm a "Boy" |One but Two
FanfictionI'm a "Boy": Mereu mi-a placut sa fiu diferita dar asta mi-a adus numai necazuri, sunt tot eu...dar am un stil diferit. Dece conteaza asa mult? Stiu că nu sunt singura astfel oricum! One but Two: Mă disperă să ştiu că mai este o p...
