𝐆𝐮𝐧𝐬 𝐚𝐧𝐝 𝐑𝐨𝐬𝐞𝐬

𝟼.

{𝐓𝐚𝐞𝐡𝐲𝐮𝐧𝐠 𝐩𝐨𝐯.}

Stau pe banca din parcul de la periferia orașului și mă prefac că citesc ziarul , așteptând ca prada noastră să apară în orice moment . Eram îmbrăcat ca un bătrânel , cu o titiuță micuță ca să îmi poată ascunde părul , purtam o cămasă în carouri și o pereche de pantaloni negri . Exact ce îmi place mie , ce pot spune ...

Mă uit către rândurile înconvoiate în ziar și citesc cuvântul " dragoste " , pufnesc puțin pentru că termenul ăsta îmi este străin . Singurul sentiment care se zbate în pieptul meu este ceea ce port pentru băieți . Ne considerăm frați de aceași " mamă " , mamă pe care nu am mai avut-o de la vârsta de 4 ani , toți șase am crescut la olferinat eu , Namjoon , Jin , Jhope , Suga și Jimin , ne-am purtat fiecare de grijă și am devenit frați din primul moment în care ne-am văzut . Jungkook a devenit fratele nostru când l-a ajutat pe Suga de a ieși din flăcările infernale în care era prins , de atunci l-am primit cu brațele deschise .

Aish Taehyung iar te răvășesc amintirile , îmi scutur capul și mă uit puțin peste ziar . Îl zăresc pe Jin care trecerea în timp ce alerga prin fața mea , el făcea parte din scenariul acesta fiind acel tip "sportiv " , dar el defapt inspecta zona .

Îmi ridic din nou ziarul și mă mai uit din nou , nimic interesant aici și dau pagina unde îmi sare în ochi o poză cu un cuplu care par fericiți îmi dau ochii peste cap și oftez , mă gândeam cum aș fi arătat dacă aș fi avut o altă viață , poate că eram normal și nu un psihopat care trage în oameni fără măcar de a avea o renușcare , poate aș fi avut un loc de muncă sau să îmi bat capul pentru de cheltuielile zilnice , să ies în fiecare cu prieteni la un pahar de soju sau poate aș fi avut o iubită căruia să îmi împart fericirea și tristețea împrună cu ea .

Când mă gândesc la iubită chipul unei fete îmi apare în minte , aceea fiind Jennie , de ce ea ? Nu o suport . Numai când mă gândesc că acum este sub același acoperiș cu mine , îmi provoacă mai mulți nervi , de câte ori o văd simt furnicături până în creștetul capului și în același timp îmi dă multă adrenalină , ciudat nu ?

－Taehyung ce dracu' faci ? țipă Namjoon în cască .

Aish , mereu mă pierd când mă gândesc la ea , la dracu' Jennie .

Îmi scutur capul pentru a ieși din gânduri și închid ziarul apoi îl las pe bancă urmând de a pleca după țintă .

Când să mă ridic o mare umbră se adăpostește asupra mea , îmi ridic privirea și mare surpriză cine se arată .

－Oh , domnule Taehyung , ce plăcere să te revăd , spune persoana din fața mea .

Nu pot să cred că după atâta timp se arată cu foarte mult tupeu . Simțeam că explodez în acest moment și chiar abea mă puteam abține .

－Cu ce treburi pe aici , domnule Chan? încerc să par și eu la fel de parșiv .

－Am venit să reciclez gunoaiele , sunt prea multe , spune domnul Chan făcându-le semn băieților către mine .

Două matahale vin și mă apucă de brațe și mă obligă de a îngenunchia . Mă opun din răsputeri dar unul dintre ei ripostează cu un pumn în ficat . Ahh , doare al naibii de tare .

－Nu te-am mai vazut de foarte mult timp , Tae , dacă îmi aduc aminte erai un copil , spune acesta jucându-se cu mintea mea .

Păstrez tăcerea și strâng din dinți .

－Oh , da , îmi aduc aminte bine acele vremuri când eram mai tânăr și făceam atât de multe fapte bune , nu-i așa băieți , spune în timp ce își aprinde un trabuc .