Dangerous dark

CAPITOLUL 20

Jennifer's POV

Am coborat in bucatarie pentru a imi lua un pahar cu apa, deoarece aproape toata ziua am stat in camera mea, citind alte cateva carti de Agatha Christie pe care Harry mi le-a recomandat in Londra.

Harry.

Toata ziua m-am gandit numai la el, chiar si unele secvente imi aminteau de el. Crime. Impuscaturi. Moarte.

Toate acestea ma duceau cu gandul la el si ramenea in capul meu. Dar faptul ca nu prea l-am mai vazut de la petrecere, de cand mi-a marturisit ce s-a intamplat in viata lui, ma rog, o parte, ma intristeaza foarte tare. Stiam ca e ceva in neregula cand mi-a povestit acelea pentru ca Harry niciodata nu mi-a vorbut de viata lui, dar am ales sa ignor acel mic amanunt. Probabil a fost beat si nu a vrut cu adevarat sa spuna ce a spus, da eu sincer nu regret, pentru ca atunci cand am ales sa il urmaresc, am avut ocazia sa il cunosc pe adevaratul Harry, cel bland si cu sentimente. Acel Harry care a iubit si sunt sigura ca inca mai stie sa iubeasca, chiar daca a trecut prin atatea. Un Harry care a fost odata un baietel mic si fericit si care, intr-o singura noapte a fost distrus, de atunci fiind acoperit de o armura care nu mai lasa nicio fiinta sa ajunga la inima sa.

Oftez adanc cand ma gandesc ca lui Harry i-ar putea parea rau ca mi-a spus acele lucruri.

Dupa ce termin de baut paharul cu apa, ma uit la ceas vazand ca este ora 11 noaptea, iar pe Harry, Zayn si Niall nu ii gasesc deloc in casa.

Imediat imi amintesc de discutia avuta de mine si Zayn in fosta lor casa si cum m-a prins acolo. A fost foarte nervos si niciodata nu l-am vazut asa. Era apropae speriat ca Harry mi-a zis despre acea noapte si era incredibil de enervat. De atunci nu a mai vorbit cu mine apropae deloc si asta ma supara tare.

Nu imi place cand ii vad ca sunt inchisi in ei, dar sper un singur lucru: sa vorbeasca cu Niall despre asta pentru ca par apropiati. Macar sa aiba incredere in el daca nu in mine.

Gandurile imi sunt intrerupte de sunetul unor voci si deschiderea usii de la intrare. Ies rapid din bucatarie si imediat ii intalnesc ochii lui Harry. Langa el, de o parte si de alta, se afla Zayn si Niall, toti trei imbracati in negru. Harry are parul dezordonat, cateva bucle intunecate cazandu-i pe fruntea usor transpirata. Ochii sai verzi sunt atintiti asupra siluetei mele, sclipind nedumeriti.

"Harry..."

"Ne vedem sus, frate." spune Zayn plecand impreuna cu Niall spre scari pentru a urca la etajul 1.

Harry trece pe langa mine, intrand in bucatarie si luand o sticla de apa si ducand-o la gura.

"Harry, trebuie sa vorbim-"

"Ce e?" intreaba dur spre mine dupa ce termina de baut apa.

"De ce te porti asa? Harry tu ma eviti-"

"Sunt ocupat." raspunde nepasator, intorcandu-si privirea in alta parte.

"Uite, daca nu vrei sa vorbim despre ce mi-ai spus la petrecere-"

"La dracu, eram beat, ok? Nu ar fi trebuit sa iti spun aia."

Ochii mi se maresc cand aud cuvintele aspre rostite catre mine, De ce naiba se poarta asa? M-a intrerupt de atatea ori de parca vrea sa evite in a vorbi cu mine. Cum se poate schimba asa de rapid din a fii un baiat dulce si cu sentimente in a fi rau si dur si de abia a rosti un cuvant spre mine? Harry este chiar un mister pentru mine.

"Vreau sa stai departe de mine. Ma incurci."

Si cuvintele astea fiind rostite, am simtit un junghi in piept. Il incurc? El nici macar nu a vorbit cu mine cateva zile, iar acum imi zice ca il incurc? Si pana la urma el a fost cel care m-a salvat de unchiul meu si m-a adus la el in casa, iar acum el vrea sa stau departe de el.