M76

49 5 9
                                    

Shawn←

Ce naiba voia mama să spună? 

— Ce naiba vrei să spui?

— Ce ai auzit, scumpule. Kelly a fost aici și a lăsat-o pe Auburn. A fost foarte afectuoasă. Credeam că se duce undeva cu tine. Sau că știi unde merge. A plecat cu mașina.

Primul meu gând a fost: la naiba!

Al doilea a fost tot la naiba.

Nu mirosea deloc bine, și îmi făceam griji ca Kelly să nu fi plecat și să ne fi părăsit pe toți. Mama a spus că Auburn a fost însoțită de un bagaj considerabil de mare. De ce ar las-o la mama cu un bagaj?

Mi-am trecut palma peste față și am  încercat să potolesc durerea din frunte.

— Mamă, trebuie să închid. 

Pe cine naiba puteam să sun? Kayden părea o variantă bună, însă nu aveam numărul lui de telefon. Pe Fallon a sunat-o mama, însă fără rezultat. Kelly nu era la ea. Mai auzisem de un Oliver, însă mă îndoiam să fie cu acest Oliver.

Tot ce pot face e să o caut unde știu că poate fi. Ori la aeroport, ori la Amber.

Am pornit mașina și am plecat cu un scârțâit de roți spre cimitirul Fallen, urmând să rog pe cineva să se intereseze dacă Kelly era la aeroport.

Am lăsat câteva mesaje mamei lui Amber, în care o rugam să îmi dea numărul de telefon a lui Oliver, iar pe Fallon o rugasem să îmi spună dacă știe de Kayden.

Înainte să ajung la cimitir.

Înainte să aud mesajul de la mama lui Amber cu numărul lu Oliver.

Înainte ca Fallon să îmi facă rost de adresa de mail a lui Kayden.

Mi-am dat seama.

Nu avea niciun rost să merg la cimitir. Kelly nu era acolo. Și nici la aeroport.

O adusese pe Auburn la mama. Cu un bagaj mare. O pupase pe mama, iar pe Auburn o ținuse în brațe destul de mult timp.

Kelly nu voia să plece, Kelly voia să își ia viața.



ꜱᴛᴀʏɪɴɢ ᴏɴ ᴛʜᴇ ᴀꜱʜ ᴏꜰ ᴏᴜʀ ʟᴏᴠᴇUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum