Părea să nu fie adevărat!
Ea știa că trebuia să fie cea care câștigase marele premiu de duminică! Calculase fiecare șansă. Numărase fiecare zi. Așteptase fiecare noapte.
Ea trebuia să fie.
Nu prietena ei care nu se dădea în vânt după idolul său. Care nu știa nici numele său de familie sau cum se scria pronumele.
Trebuia să recunoască, o admira pentru indiferența sa față de Shawn.
Rămânea mai mult pentru ea.
Îi venea să o omoare.
Desigur, îi era cea mai bună prietenă încă de la grădiniță pe când toate fetele o declarau ciudata, doar Amber se jucase cu ea, însă măcar de data asta voia să primească ea șansa cea mare.
- Nu înțeleg de ce ești supărată, Kelly, îi replică cu jumătate de lingură de iaurt în gură.
- Nu sunt.
Amber făcu o rotire din ochi și se opri lângă canapea.
- Ești supărată pentru Mendes ăla.
Se simțea țâfnoasă.
Normal că era.
- Nu am nevoie de câștig, declară roșcata trădătoare.
Își activase modul ironic.
- Da, sigur. Zâmbeai la telefon.
- Zâmbeam pentru tine. Kelly. Nu de asta am participat și eu? Ca în cazul în care tu nu câștigi, eu să fiu cea de a două șansă?
Cuvântul acela durea al naibii de rău. "Nu."
Știa că așa e, însă orgoliul se mula perfect pe starea ei.
- E vineri. Duminică când vor suna cei de la "Șapte minute cu o vedetă" le vei spune că tu ești Amber. Trato?
De asta o iubea.
CITEȘTI
ꜱᴛᴀʏɪɴɢ ᴏɴ ᴛʜᴇ ᴀꜱʜ ᴏꜰ ᴏᴜʀ ʟᴏᴠᴇ
Cerita PendekEl reprezintă mânușa stânga, iar ea pe cea dreaptă. Logica ar fi că sunt o pereche. Stânga și Dreapta. Ea nu a crezut în noroc, însă atunci când totuși îl are, își dă seama că norocul e de fapt ghinion. El a crezut mereu în noroc, mereu a avut noro...
