Apoi se întorace Lavinia şi apare Andrei cu trei pizza mari. Am am stat de vorbă, am râs apoi Andrei s-a oferit să plătească comanda şi apoi am plecat.
Ajunsă într-un sfârşit acasă mă trântesc îm pat, atunci aud o voce caldă şi plăcută
-Hai la masă copiii! *spune mama pe hol.
-Hai leneşo! *spune Andrei în timp ce bate la uşa mea*
-Bella, hai la masă şi tu. *spune mama calm şi cumpătat după ce se aşează pe patul meu*
-Ce mâncăm?
-Preferatele tale, spaghete cu sos alb de ciuperci făcute în casă. *spune mama, apoi mă ridic din pat şi prin fugă cobor scările ca să ajung la bucătărie*
M-am dus, mâncarea era deja pusă în farfuri. Atunci m-am apucat să mănâmca ca şi într-un comcurs cu Amdrei. Am mâncat trei porţi, cred că m-am săturat. Intru în cameră. Mă trântesc în pat. Dau să iau telecomanda că-mi sună telefonul. Anunimus din nou! Yay... scuteşte-mă!
-Alo, ce faci orăşeano?
-Ia zi,ce mai vrei?
-Să afli adevarul!
-Ce adevar?
-Despre tatăl tău!
-Tata a murit într-un accident aviatic ciocnindu-se cu avionul când îl conducea. *spun eu serioasa schiţându-mi o lacrimă* Să şti că nu e funny ce-mi faci tu!
-Dar nu e funny nici cum te minte familia ta!
-Da, cu siguranţă.
-Eşti adoptată! *îmi spune, apoi închide telefonul*
Nu se poate. Numele este la fel, nu cred aşa ceva, apoi mă duc să mâ culc. Lacrimile îmi inundau obrajii. Apoi m-am uitat pe geam şi observsm cum stropii de apă se prelingeau pe sticla geamului exact cum lacrimile-mi inundau faţa.
