Cele mai oribile gânduri mă răvășeau. Se uita la mine cu o față violentă de drogat.
-Înainte de ori ce, nu te panica! *spune el*
-Cum adică să nu mă panichez? *întreb eu parcă lovită de cuvinte ce i-au ieșit din gură*
-Intră! *spune el spre ușă*
Era un băiat. Ma-m uitat mai bine la el. Era...era...era Derek! Cumde? M-a mințit tot timpul ăsta?! Nu cred.
S-a așezat lângă mine și au început să-mi povestească. Deci este de rău. O să mă elibereze.
-Ști, mă gândeam la ceva *spun eu*. Cumde voi vă cunoașteți?
-E o poveste foarte interesantă. *spune Eathen* Derek, cum ne-am cunoascut?
-*începe Derek să povestească:* Eram colegi la liceu. Îl uram la nebunie pe Derek, el câștiga atenția fetelor, iar eu eram împreună cu o fată superbă, care nu îi căzuse în plasă. Dar într-o zi mi-a furat-o și pe ea. A fost o ceartă oribilă, am ajuns la împușcături, dar de curând ne-am întâlnit într-un club și ne-am clarificat situația.
-Aha... *spun eu*
