Trecutul noaptea-n vis, se pare c-apare
Și după atât timp, iubirea nu moare
În amintire ești mai vie ca oricând...
De dor și durere, ochii mei plâng...
Te văd, dar nu ești aici
Ești în Universul tău
Te văd, dar nu, nu te simt
Și eu mă simt foarte rău
Mă plimb pe străzi pustii
Și tu nu vii, și tu nu vii...
Mă plimb și strig, și plâng și strig
Și tu nu-mi vii, și tu nu-mi vii...
Trecutul a prezentul meu e o filă
O filă uitată-n amintirea tristă...
Trecutul iubirii încă insistă
Să își facă în prezent, amintirea simțită
Mă plimb pe strada iubirii pierdute
Unde-n spate, multe amintiri-s lăsate
Pe banca noastră, a primului sărut
Unde totul se pare, că încet s-a pierdut
Atâtea străzi, atâtea bănci, atâtea amintiri..
Și eu mă mir... că încă mi-e dor de tine
Atâtea cuvinte, atâtea gânduri și priviri..
Dar tu nu.. nu mai ești lângă mine...
CITEȘTI
Două Zile Și O Viață
Poetry"V-am povestit la prezent, dar am trăit la absent și am plătit cu trupul, Viața e o poezie, mai grea sau mai ușoară, ce nu se-nvață pe dinafară, ci se descoperă pe dinăuntru."
