Doua zile și o viață
Două zile și o amintire,
Atât ne leagă și dezleagă
Două suflete străine,Două cești cu cafea
Doi biscuiți și o țigară,
Tu ți-ai pus zahăr în a ta
Pe a mea ai lăsat-o amară.O clipă, de doar o clipă
De doar atât a fost nevoie,
Să mă lași singur pe prispă
Și să pleci lejer, cu glorie..Ai crezut că e mai bine
Să închizi pentru ultima oară poarta,
Te-ai gândit prea mult la tine
Și nouă ne-ai sfărâmat soartaCe ai fi zis, că timpul trece,
Că o să uiți și o să-ți treacă,
C-o să ai pretendenți, zece
Dar, tu ai o inimă de piatrăÎntr-o lume relativă,
Draga mea, o știi prea bine ,
Totul este relativ,
Precum și a ta iubire !
CITEȘTI
Două Zile Și O Viață
Poesia"V-am povestit la prezent, dar am trăit la absent și am plătit cu trupul, Viața e o poezie, mai grea sau mai ușoară, ce nu se-nvață pe dinafară, ci se descoperă pe dinăuntru."