Când rem-ul își face simțită prezența,
Mă simt mai mult moartă decât vie
Când în inconștient apare chintesența
Toate amintirile încep să mă-nvie
Visul mă poartă pe meleaguri uitate
Ghidat de o fată simplă, atât de amară
Îmi văd viața de copilă, mică fiind mare
Rând pe rând îmi văd fiecare faptă..
Mă face să urc treaptă cu treaptă, involuntar
Oricât aș încerca nu mă pot opri
Tot ce încerc e aruncat în zadar
Și nu îmi mai pot închide ochii
Sunt obligată să-mi văd cursul vieții
Trăiri uitate se reîntorc la viață
Îmi vorbește sec, vorbesc cu pereții
Dar eu înțeleg multe din a ei față
Îmi spune că totul acum refulează
Că e posibil să mă trezesc moartă
Poate mai merit să primesc o șansă
Și așa din greșeală mai urc o treaptă
La oamenii dragi nu mă pot întoarce
Am pierdut tot ce nu am prețuit
Acum regret câteva fapte
Și că nu le-am spus cât de mult i-am iubit
Ajunsă în fața ușii ce văd mă crucește
Nu îmi dau seama dacă trăiesc în vis
Pe ușa scrie mare numărul 13
Clipesc și sufletul meu înăuntru e împins
Ajunsă la geam, o întreb cu stupoare
"Ce se întâmplă dacă mă arunc ?
Oare mă doare, provoc rumoare?"
Și mă trezesc întinsă pe pământ
Nu știu dacă sunt moartă, dacă sunt vie
Mă ridic și alerg după un autobuz
Atunci mai arunc spre fată o privire
Și în minte îmi apare un impuls
Eram moartă demult doar că nu am aflat
Fată aceea simplă și amară eram tot eu
Eu singură prin toată viața m-am purtat
Iar spiritul meu a venit să mă ajute la greu
CITEȘTI
Două Zile Și O Viață
Poetry"V-am povestit la prezent, dar am trăit la absent și am plătit cu trupul, Viața e o poezie, mai grea sau mai ușoară, ce nu se-nvață pe dinafară, ci se descoperă pe dinăuntru."
