Domnia -H.S.

Capitolul 12

Mă trezesc brusc dintr-un vis nu tocmai frumos. Mă uit lângă mine și Harry nu e. E 06:30. Unde a plecat atât de dimineață? Mă ridic și mă schimb. Cobor din camera mea și îl văd pe Harry în grădină având o cană de ceai în mână.

– Harry... șoptesc și el tresare.

– Alice? De ce nu mai dormi? mă întreabă și nu apuc să îi răspund pentru că văd o blondă ridicându-se de pe leagănul dintre flori.

– Deci ea e? îl întreabă pe Harry cu un ton superior mie. Cine e asta?

– Da, ea e Alice! spune Harry și se uită la mine. Îmi pun mâinile în sân și ridic o sprânceană. Alice, ea e Maddison, fiica prietenului tatălui meu!

– Îmi pare bine! îmi spune așteptând să ce?

– La fel. îi spun sec și ea se uită la mine.

– Nu știe ce înseamnă reverența?

– Mad... nu e momentul pentru răutăți. îi spune Harry dur.

– Ba știu, dar știu că reverență fac în fața regilor, nu a oricăror fiice de bogătași.

– Scumpule, ce e în neregulă cu ea?

– Dragă "Mad", sper că nu stai prea mult printre noi! Îți doresc drum bun la întoarcere! îi spun și mă întorc în camera mea. Mă doare capul deja. Aud un ciocănit. Deschid.

– Ce a fost aia? mă întreabă Harry serios și puțin nervos.

– Pardon?

– Exact! Pardon? se uită la mine și mă întorc cu spatele. Alice... îmi prinde mâna și mă întorc. E o prietenă.

– Ok. Nu sunt geloasă, dacă asta crezi. M-a enervat că mi-a vorbit superior.

– Știu, dar așa e ea.

– Bine.

– Suntem bine? mă întreabă așezându-și mâna pe obrazul meu.

– Da. îi spun și mă sărută. Haide! îmi prinde mâna și coborâm în grădină.

– Harry, de când fugi tu după o fată? îl întreabă Maddison.

– Eh... și tu acum!

– Ok. Eu plec să văd care e treaba cu celelalte fete. Oh, Alice, apropo! Cea mai bună să câștige! îmi spune și pleacă. Mă uit în urma ei și apoi mă uit la Harry.

– Iubito! îmi prinde mâna când vreau să plec. Nu am știut! Nu am vrut ca ea să fie în concursul ăsta aiurit! Deja îmi cunosc câștigătoarea...

– Poate că ar trebui să luăm o pauză. îmi retrag mâna din strânsoarea lui și plec.
*
Îl aștept pe Liam de mai bine de o oră. Încerc să mă prind care e faza cu fata asta și ce vrea. Aud un ciocănit și deschid. Liam zâmbește vinovat întinzându-mi o cutie cu înghețată.

– Nu mai veneai!

– Iartă-mă! intră și se așază pe pat. Trebuia să-ți zic de când a venit. Nu mi-am dat seama.

– Asta e. Zi-mi acum despre ea...

– Ea a fost prima fată cu care Harry s-a culcat. Și este foarte îndrăgită de lume pentru falsa impresie pe care o lasă tuturor. Și joacă foarte bine teatru. Când Harry era împreună cu ea, ne zicea s-o lăsăm în pace pentru că se comporta urâta cu noi și ca să nu ne creadă pe noi, îl mințea. Noi nu prea o suferim.

– A fost prima iubită a lui Harry?

– Mda...

Din perspectiva lui Harry
– Îmi pare rău dacă am stricat ceva... întră Maddison brusc în biroul meu.