II:Nu judeca!

1.5K 72 5
                                    

- Kat ! Trezestete !striga mama din bucatarie .
-Acum! Spun mai mult pentru mine .
M-am pregatit pentru scoala gandindu-ma ca de o saptamana nu am mai visat,auzit sau vazut nimic, dar inca sunt confuza dupa visul acela .
Ies din camera si merg cu pași mici spre Bucătărie unde mama își savura cafeaua a care-i miros se simțea peste tot.
Mănânc ceea ce îmi pregătise ea fără sa stiu ce . Eu eram im gândurile mele si am stat asa pana am ajuns la școala .
Ajung Insfarsit la dulapul meu sa îmi iau cărțile  . Dar liniștea dispare când un val de râsete se apropie de mine .
- Hei Kat, ce faci? ma intreaba Rose vesela după ce se desparte de o colega .
-Au fost zile si mai bune ! Spun in timp ce îmi luam cartea de romana din dulap.
-De ce ? Sa nu îmi spui ca esti cumva indragostita ! Sau au aflat parintii tai despre ,,escapada" ?Spune ea amuzata.
,,Escapada" ,am fost ținuta după ore pentru ca nu eram atenta si desenam chestii pe caiet , dar si pentru ca se poate sa fi fugit pe geam in timp ce eram pedepsita .Dar nu este nimic grav !
-Nu ,de asta, am avut saptamana trecuta un cosmar care m-a pus pe ganduri ! Spun arțăgoase după ce închid dulapul cu zgomot .
-Ok! Si de ce te-a afectat asa de tare un simplu coșmar ?
- Pentru ca in el doamna Karp a fost omorâtă !
-Si ce e rău in asta ? Întreabă Rose zâmbitoare .
- Rose ! Strig enervată .
- Bine , bine , povesteste visul tău !
-Fugeam de ceva sau mai bine zis de cineva pentru ca auzeam o pereche de pasi.Pe drum am vazut o persoana care semana cu doamna Karp ,am trecut de ea si dintr-o data nu se mai auzeau pasi . Ma întorc cu o mare frica  si atunci umbra acelui om o strânge de gât cu o mâna si cu cealaltă ii scoate inima din piept! Chiar daca încremenisem de frica am vazut ca umbra se uita la mine si ca incepe sa vina spre mine . Am incercat sa fug insa m-am impiedicat si am cazut .Intr-o fractiune de secunda a ajuns la mine si a inceput sa ma i-a de gat si sa ma ridice !Simteam cum viata mi se scurge , cum toata viata imi trece prin fata ochilor!
-Si nu ai vazut cine era ? Ma întrerupe Rose încruntată .
-Nu! I se vedea doar conturul corpului ,restul era in ceata !Mi-am inchis ochii pentru o secunda ca sa ma pregatesc sa mor, insa am simtit cum pot sa iau iar aer si ca stăteam pe picioarele mele  . Deschid puțin ochii si el disparuse!
-Si? spuse Rose curioasa.
-Si dupa nimic !
-Ar fi o idee grozava de fim ! spune ea amuzata.
-Da daca iti plac filmele in care criminalii in serie te scapă de profesorii ursuzi !
Am inceput amandoua sa radem , dar ne oprim cand auzim vocea doamnei Sire .
-Domnisoara Pirce te rog sa ma urmezi pana in biroul directorului! Spune ea răgușită si cu o privire stearsa .
-Bine...am spus eu inbufnata .Se pare ca a aflat despre escapada mea !ii soptesc eu lui Rose.
Ajungand in fata usii directorului ,am inspirat adanc si am intrat.
-Buna ziua domnisoara Katerine !
-Buna ziua Steven!
Dupa nenumaratele dati cand am fost chemata la director ,se poate spune ca ne-am inprietenit, Ceea ce nu aduce atâtea beneficii pe cat mi-aș fi dorit .
-Se pare ca ne intalnim de 2 ori saptamna asta !Incepe el ironic.
Ceea ce spune acest domn înalt , destul de inaintat in vârsta , cu piele ciocolatie ce ii inegrea mai tare barba deasa , e ca am vărsat sucul in parul unei colege pentru ca se credea mai buna ca ceilalți . Si chiar daca am fost pedepsita a meritat din plin .
-Ei ! Pot sa iau un pahar cu apa ?
Vizitele la director dureaza cam mult , iar după câteva minute in care imi tine morala ,ne trezim ca povestim si radem de ce am facut.
-Sigur !
-Domnule director cate coroane de inmormantare sa comand ?intreaba secretara după ce intra pe neașteptate .
- Zece mici si noua mari !
-Cum doriti.
Când aud de aceasta comanda ma albesc instant . Ma uitam ațintită la buzele lucioase ale secretarei in timp ce stabilea detaliile cu Steven. Femeia observa privirea fiind uimita de prezenta mea in acea camera. Se încrunta puțin , se scuza si pleacă din biroul directorului îngândurată .
-Pentru cine sunt coroanele ?intreb eu indiscreta imediat după ce pleacă secretara .
-Pentru doamna Karp din pacate !
-Dar cum ? A murit ? Din cate stiu eu era sanatoasa!spun panicata.
-Iti spun dar sa nu mai spui la nimeni !
-Sti ca pot sa tin un secret foarte bine!
-Bine ,dar chiar te rog sa fii discreta cu acest subiect ! Din păcate corpul doamnei Karp a fost găsit in timp ce zăcea într-un Șanț cu inima scoasă din piept ! Spune ușor vizibil afectat si tulburat .
-O doamne! spun eu de parca nu stiam . Si nu au aflat cine a provocat moartea doamnei ?
- Din păcate nu ! Bine hai du-te la ore acum ca sa nu întârzii ! Îmi spune el poruncitor dar totuși blând .
- Bine ! O zi buna ! spun amețită .
Am iesit din biroul directorului intr-o fracțiune de secunda pentru ca simțeam ca nu mai puteam respira .
Pe drum spre clasa ma intalnesc cu Rose si Ale , care ma opresc din drum când îmi observa expresia fetei .
- Kat esti bine ?ma intreaba Ale ingrijorta.
- Pai sti Rose de cosmarul meu pe care ti l-am povestit ?
-Da ce e cu el ?
-Stai ,stai ce cosmar? Sare Ale.
I-am povestit si ei visul si dupa le-am spus ce am aflat despre doamna Karp . Erau extrem de contrariate si supărate ca luasem vina asupra mea .
-Kat nu prea cred ca are legatura cu ce i s-a intamplat doamnei K ! Spune Rose ingandurata.
-Da, si in plus poate a fost o coincidenta! Ma încurajează Ale .
-Da poate asa e.Bine eu ma duc acasa ,nu ma simt prea bine! Spun dupa ce stau un moment pe gânduri.
-Vrei sa te ducem acasa cu masina ?
-Nu ,ma voi duce pe jos,am nevoie de o plimbare in aer liber si singura !
-Bine ne auzim la telefon ! Spun Ale si Rose in acelasi timp.
Am plecat spre casa ,ingandurata. Mergeam pe strada in drum spre statia de autobus ca un zombi ,mergeam si ma uitam in jur pierduta . Ajung pe o strada laturalnica si vizavi de ea , observ o multitudine de mașini de poliție .
Ma apropii rapid in timp ce ii urmăream pe agenți cum căutau probe. Rămân lângă alți privitori dar hotărăsc sa înaintez puțin .
-Ce se imtampla aici ?
-A fost ucisa o femeie in timpul nopții ! Inima ii era scoasă din piept ! Îmi Răspunde băiatul ce stătea cu privirea pierdută.
-Saraca femeie .
Fac un pas inapoi si plec din Mulțimea privitoare . Trecand pe langa politisti si pe langa locul crimei , am vazut ceva sclipind in iarba . M-am apropiat fără sa ma observe cineva si vad ca ceea ce sclipea era un lant exact ca al meu . Mi-am pus mana in jurul gatului instinctiv si oserv ca nu aveam lantul!Ma aplec si il iau din iarba uscata si umeda . Ma uit pe spatele pietrei si erau aceleași însemnări  ,,રક્ષણ" (Rakṣaṇa) exact cum erau si pe al meu .
L-am luat repede si am plecat inainte spre stația de autobuz .
Autobuzul era deja acolo asa ca urc repede . In timp ce  căutam un loc liber observat o prezenta cunoscuta !Era baiatul de la locul crimei. I-am zambit discred ,el făcând la fel .
Ma așez mai bine pe scaune si îmi potrivesc căștile in urechi . Cum stăteam pe scaun afundata in muzica îmi amintesc de lanț si il pun la gât .
Mângâi cu degetele însemnele scrijelite pe spatele pietrei prinsă prin lipire de un mic cerc ce ii dădea voie sa se miște pe lanțul subțire .
Chiar daca il am din totdeauna , foarte târziu am aflat ce însemnau acele scrijelituri . Fiind traduse din limba gujarati ,înseamnă protecție .
Nu știam pana atunci de ce il port dar de când am aflat ma simt mai in siguranța cand il am la gât .

SpecialaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum