În Căutarea Adevărului!

Capitolul 8

După o săptămână
A trecut o săptămână de la petrecerea amorezilor. A fost frumos.

Stau în camera mea uitându-mă pe telefon. Până mă sună mama.

-Da?
-Neața scumpi,spune ea.
-Ce s-a întâmplat?
-Nu îmi spune că ai uitat?
-Ce să uit?îi spun nedumerită.
-Azi trebuie să vii să o iei pe sora ta și să o ajuți cu bagajele.
-Aaaa da, am uitat complet.
-Sper că nu ai uitat unde stăm?
-Nu, doamne feri, spun râzând.
-Bine atunci, ne vedem. Paa
-Paa.

Trebuie să vorbesc cu Vlad să mă ajute să aducem bagajele aici.

Cobor jos și îmi văd iubitul dormind pe canapea. Ce plm face ăsta aici.

Eu:Băi!spun țipând el căzând jos de pe canapea.
Vlad:Unde arde?
Eu:De ce dormi pe canapea?
Vlad: Păi aseară când am ajuns de la ai mei am adormit aici.
Eu:Și nu ai știut să vii și pe la mn?
Vlad:Scuze iubirea mea, ști ca te iubesc,spune traganduma peste el.
Eu:Nu, nu știu.
Vlad:Vrei să îți demonstrez?spune cu o privire perversă.
Eu:Da.

Nu mai spune nimic că începe să mă sărute. Se suie peste mine și mă săruta pe gât, peste tot. Îl opresc și îi spun:
Eu:Gata, îți ajunge. Avem timp diseară.
Vlad:Vorbești serios? O facem diseară?spune zâmbind și în același timp uimit.
Eu:Poate.spun apoi mă sărută și se uită pe telefon.
Eu:Auzi? Azi trebuie să mergem la mn să o ajutăm pe soră-mea cu bagajele.
Vlad:Azi pleacă ai tăi?
Eu:Da.
Vlad:Ok...
...
Pers. Irinei
Sunt acasă la ai mei. De o săptămână stau mai mult pe aici. Din ce cauză? Păi acum câteva zile după ce am făcut un an de când sunt împreună cu(,) Cristi, am zis să merg până la mal să fac cumpărături. L-am întrebat pe Cristi dacă vrea să meargă, și mi-a zis că nu. Ok,m-am dus la mal frumos, mi-am luat ce am avut de luat și m-am întors acasă. Am întrat în casă, am lăsat cumpărăturile și am mers spre camera mea și al lui Cristi vrând să îi fac o surpriză pentru că el știa că vin mai târziu. Când întru în cameră,îl văd cum stătea peste una și se sărutau. Efectiv am împietrit. Am fugit repede la ai mei și aici am rămas. Și acum stau și plâng ca proasta, dar pentru ce? PENTRU CE? Lavi tot mă sună și încercă să mă facă sa uit, dar nu pot.

Mama:Scumpo?spune intrând.
Eu:Da, spun fără viață.
Mama:Nu știu cum să îți spun dar...trebuie să ne mutăm.
Eu:Ce?spun cu lacrimi în ochi.
Mama:Îmi pare rău,spun cu privirea în jos.
Eu:...nu spun nimic doar stau și mă uit în gol.

Se ridică de pe pat și merge spre ușa apoi îmi spune:
Mama:Făți bagajele, mâine la ora 6 plecăm în Anglia.

Nu îmi vine să cred că voi pleca și îmi voi lăsa prieteni aici. Sper că voi putea trece peste întâmplarea cu(,) Cristi.

-Bună...spun plângând încet.
-Bună. Ce s-a întâmplat?spune Lavinia.
-Trebuie să vorbim. Ne vedem la apartament.
-OK.

Merg spre dulap, mă îmbrac în ceva lejer și merg spre apartament.

Pers. Cristi
Sunt un prost. Nu știu ce am avut în cap. De când am înșelat-o pe Irina doar în cluburi stau iar dimineața vin beat. Nu știu ce să mai fac.

Azi am hotărât să nu mai merg la club și să stau acasă. Nici la ai mei nu mă pot duce.

Aș face orice să o mai văd odată pe Irina, să o mai sărut odată.

Pers. Laviniei
Stăteam cu Duțu și ne uitam la un film, până când se aude soneria. Mă duc iar la ușă era Irina.

Când ma văzut a sărit în bratele mele.
Eu:Ce s-a întâmplat?
Irina:...nu spune nimic doar plânge.
O iau de mână și merg cu ea pe canapea unde era și Vlad.
Vlad:Irina? De ce plângi? Nu îmi spune că nu ai trecut peste...
Irina:Nu e asta.
-Mă mut. Maine la ora 6 am avion spre Anglia, spune și începe să plângă și mai tare.
Eu:Nuuu, nu cred,spun apoi încep și eu să plâng.
Irina:Nu știu ce să fac. Mi-e dor de Cristi și mă mai și mut.
Eu:O să treci peste, o să vezi.

Pers. Cristi
Aud soneria apoi cobor pe scări. Pe la jumătatea scărilor mă opresc și stau și ascult.

Irina e aici? Ce face aici?

Irina:Nu știu ce să fac, mi-e dor de Cristi și mă mai și mut,spune plângând.
Nu îmi vine să cred. Se mută.
Lavinia:O să treci peste o să vezi.
Eu:De ce?
Irina:Cristi? Nu am crezut că încă mai ești aici,spun uitându-mă în altă parte.
Eu:De ce?
Irina:Ce de ce?spun uitându-mă nervoasă în ochi lui.
Eu:De ce te muți?
Irina:Pentru că așa vor ai mei, fericit?
Eu:Îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat între noi.
Irina:Aaa serios? Păi să ști că nu mă interesează.
Lavinia:Noi o să vă lăsăm singuri să discutați.
Irina:Nu! Eu nu mai am ce discuta cu el, s-a terminat,spun apoi mă duc spre ușa. Ne mai vedem.

Doamne ce prost am putut fi. De ce a trebuit să o înșel, de ce?

Mă așez pe canapea punându-mi mâinile în cap.
Eu:Ce am făcut? De ce am fost așa prost?
Lavinia:Nu e vina ta, ea a venit și te-a provocat.
Eu:Nu! EU NU TREBUIA SĂ ACCEPT, ACUM AM PIERDUTO,spun țipând apoi mă ridic de pe canapea și ies din casă. Am zis ca nu mă mai duc la club, dar nu pot rezista.

Pers. Vlad
Îmi pare rău pentru frate-miu.
Eu:Ce facem acum?îmi întreb iubita.
Lavinia:Nu știu Vlad, nu știu.

Oftează apoi merge sus, eu rămânând pe canapea.

V-am spus că postez capitol? Vedeți, mă țin de promisiuni. Apropo, cine vrea promovare să îmi spună. Sper să vă placă acest capitol. Cam trist dar aia e. Bye💓🥰❤️❤️Ps:Capitol nou maine😉