În Căutarea Adevărului!

Capitolul 12

Pers. Laviniei
Stăteam în sufragerie pe canapea împreună cu Duțu, până când o auzim pe Evelina țipând.
Evelina:VLAD,LAVINIA!
Sărim repede de pe canapea și mergem spre baie.

Când întrăm îl vedem pe Cristi jos plin la încheietura de sânge amețit, iar pe Evelina stând plângând jos lângă el.
Evelina:Sună repede la salvare, spune plângând.

Vlad scoate repede telefonul și sună la salvare. Eu mă pun lângă Evelina cu lacrimi în ochi și o întreb:
Eu:Ce s-a întâmplat?
Evelina:Nu știu, l-am auzit strigând iar când am venit l-am găsit aici jos.
Eu:Cristi, Cristi?Mă auzi?
Cristi:...nu spune nimic doar era foarte slăbit din cauză că ia curs prea mult sânge.
Vlad:Imediat ajunge ambulanța.

Nu știam ce să mai zic. Vlad era foarte speriat, nici el nu știa cum să reacționeze.

După jumătate de oră
Suntem la spital și așteptăm ca cineva să ne spună ceva. Nu înțeleg de ce a făcut asta.

Pers. Vlad
Nu știu cum să reacționez. Nu înțeleg de ce a făcut asta.
Lavinia:Iubire? Ești bine?
Eu:Da...
Lavinia:Pari mai palid, spun și îi pun mâna pe obraz.
Eu:Nu am nimic, bine?spun răstit,ea uitându-se la mine nedumerita luându-și mâna de pe obrazul meu.
-Nu am nimic, spun puțin mai calm.

Nu mai spune nimic doar își îndreaptă privirea în pământ.
Eu:Îmi pare rău iubire,spun vrând să îi mângâi obrazul dar își întoarce privirea.
Lavinia:Las-o așa, spune cu glas stins.

Pers. Evelinei
Nu îmi vine să cred ce a putut face verișorul meu. Mai mult nu înțeleg de ce. Nu știu ce cauză a avut pentru a face asta dar o să aflu.

Stau pe scaun alături de Vlad și Lavinia așteptând ca cineva să ne dea un semn de viață.

După 10 minute
Încă stam și așteptăm până când vedem un doctor venind spre noi.
Doctorul:Pentru Cristian Munteanu?
Eu:Noi.
Doctorul:Am o veste bună și una rea.
Eu:Care e cea bună?
Doctorul:Pacientul este bine.
Eu:Și cea rea?
Doctorul:Are nevoie de sânge. Și avem nevoie de donatori.
Eu:Mă ofer eu.
Doctorul:Bine, haide să vedem dacă ești compatibilă cu el.

Urmez doctorul până la capinet.

Pers. Laviniei
Mă așez pe scaun cu capul în pământ. Nu înțeleg de ce se poartă așa. Totuși mă bucur că (,) Cristi e bine.

Mă plictisesc groaznic. Îmi scot telefonul și mă uit pe insta,apoi văd că mă sună cineva, e Irina.
-Da?
-Ce faci?
-Bine...tu?spun puțin ezitand.
-Păi vroiam să îți spun că domnul Cristian a avut curajul să mă sune...spune dar o întrerup.
-În legătură cu Cristi...
-Ce e cu el? Nu mai poate de bine?
-Da! S-a tăiat la vene cu lama, iar acum suntem la spital și așteptăm să vedem dacă s-a rezolvat ceva.
-Asta e o glumă?
-Din păcate nu...
-Trebuie să închid,spune și închide.

Pers. Irinei
Las telefonul din mână și mă duc spre geam. De ce ai făcut asta Cristi? De ce?

E doar vina mea, trebuia să îl ascult.

Mă trântesc în pat plângând,până când aud ușa camerei mele deschizându-se, pe ea intrând Rouhi.
Sar în brațele lui acesta find nedumerit.
Rouhi:Ce ai pățit?
Eu:Fostul meu...s-a tăiat la vene, iar acum e în spital,incerc să spun printre hohotele de plâns.
Rouhi:Hei, totul va fi bine îți promit.
...
  Pers. Cristi
Deschid încet ochi și mă aflu într-o cameră de spital. Nu am crezut că încă voi trăi.
Doctorul:Ai mare noroc tinere că ești încă în viață,spune doctorul intrând în salon.
Eu:Mda...
Doctorul:Să știi că probleme pot fi rezolvate și vorbind cu persoane, nu doar cu tăieturi.

Nu mai spun nimic doar mă uit în gol.
Evelina:Hei, spune intrând în salon.
Eu:Hei, spun uitându-mă la ea zâmbind.
Evelina:Ești un prost. De ce te-ai tăiat?
Eu:Poveste lungă.
Elevina:Lasă că vorbim acasă.

Pers. Vlad
Încă stă supărată.
Eu:Iubire?
Lavinia:...
Eu:Hai măi, încă ești supărată?
Lavinia:...
Eu:Hei!spun și îi întorc capul spre mine.
Lavinia:...nu spune nimic, doar îi curge o lacrimă.
Îi șterg lacrima cu degetul mare și o sărut.
Eu:Iartă-mă, doar că sunt foarte stresat.
Lavinia:Da...spune și mă ia strâns în brațe.

Vedem cum vine doctorul spre noi.
Eu:Cum e?
Doctorul:Totul e bine. Puteți să întrați la el.
Eu:Mulțumim.

Întrăm în salon și îl găsim alături de Evelina.
Cristi:Ce faceți?
Eu:Îmi vine să îți dau una încât să nu te vezi.
Lavinia:De ce ai făcut asta?
Cristi:Știți bine.
Eu:Puteai să vorbești cu noi.
Cristi:Da.
Doctorul:Îmi pare rău dar Cristi va fi externat mâine. Trebuie să mergeți acasă și veniți mâine.
Eu:Vă mulțumim.
Cristi:Pa coae.
Eu:Pa.
Lavinia/Evelina:Paa.
Cristi:Pa fetelor.

Pers. Lavinie
Însfârșit am ajuns acasă. E ora 19 iar eu sunt puțin obosită.
Vlad:Iubire? Spune sărutându-ma pe gat.
Eu:Da?
Vlad:Mi-ai promis ceva.
Eu:Și Cătă?
Vlad:Vedem noi.
Eu:Băi, stai să văd ce face fata.
-Cătă?
Cătălina:Daa?
Eu:Vino!
Cătălina:Cei?
Eu:Ce faci?
Cătălina:Bine. Auzi? În seara asta mă duc să dorm la Miheila. Așa aveți și voi timp singuri,spune cu o privire perversă.
Eu:Hai nu te gândi la prostii.
Vlad:Are dreptate iubire, spune sărutându-ma pe gât.
Eu:Vlad...spun și îl ghiontesc.
Catalina:Oo...kk,eu am să plec.
Eu:Bine, ai grijă de tine.

După ce Cătă a plecat m-am dus până la frigider să beau niște suc. Duțu cum e el mai dus, vine în spatele meu și mă prinde de talie.
Vlad:Am pregătit prezervativul.
Eu:Ești nebun rău.
Vlad:După tine.

Închid frigiderul și mă întorc cu fața la el.
Eu:Cât de mult mă vrei?
Vlad:Nici nu îți imaginezi.

Mă lipește de perete și mă sărută,apoi mă ridică de la sol eu incolotacindumi picioarele în jurul taliei lui.

Merge cu mine în cameră și încuie ușa. Îl trântesc în pat și îi fac semn să aștepte.

Mă duc la baie, îmi caut lenjeria apoi mă îmbrac și întru în cameră.
Vlad:Mă omori...

Îmi mușc buza de jos și mă pun peste el. Îl dezbrac de haine rămânând în lenjerie.

Îmi dă jos lenjeria la fel făcând și eu. Mă săruta senzual până pe abdomen,eu gemand.
Eu:Vlaad!spun încet printre gemete.
Vlad:Cei iubire?
Eu:Hai s-o facem!

Întra ușor în mine, apoi face mișcări de dute vino din ce în ce mai repede.

Se oprește și mă săruta. Am decis să preiau eu controlul, ma pun peste el și îl sărut mușcândui buza de jos, apoi îi fac semne pe gât.

După jumătate de oră
Se pune lângă mine și mă sărută, apoi adormim.

Acest capitol a ieșit mai lung. Spre să vă placă mai ales că e perversitate😂😂