Trecusera 3 luni. Si nu, Taeyong inca nu s-a trezit. In schimb, Yuqi o ducea bine. Relatia ei cu Jaemin e una mai pasionala pe zi ce trece. Rose si Haechan. Doi porumbei. Haechan ii facea in fiecare zi cadouri lui Rose, gest care o facea sa ii simta dragostea. Chenle si Yeri au ajuns sa fie impreuna. Frumos, nu? Chaewon avea de ceva timp un sentiment ciudat fata de Taeyong. Parca ii era mila de el. Sa il stie pe patul de spital o facea sa urle ca toti dracii, dar nu stia de ce. A ignorat acest sentiment pentru o perioada, dar mereu ii dadea tarcoale. Cei din NCT simțeau ca ceva era in neregulă cu Dream-arii. In ultima perioada parca nu prea ii mai vedeau. Mereu dadeau niste scuze, care cateodata nu aveau niciun sens. In ciuda acestui fapt, au ignorat situatia cu scuza ca ii loveste pubertatea.
Jaehyun: Jaemin, vii sa il vedem pe Taeyong, spune in timp ce se incalta?
Jaemin: Nu pot, am niste treaba de facut, spune si iese pe usa!
Jaehyun ofteaza.
Jaehyun: Ar trebui sa fac ceva in legatura cu asta...
Johnny: Hai, JJ(Jaehyun).
Jaehyun: Stii, Johnny, ar trebui sa ii spionam pe Dream.
Johnny: Pentru ce?
Jaehyun: Nu ti se pare ca se comporta ciudat in ultima vreme?
Johnny: Am observat, dar spionatul nu e o optiune. Hai sa vorbim cu ei diseara.
Jaehyun: Da, ai dreptate. Bine atunci.
Johnny: Mergem, zice aratand spre usa?
Jaehyun doar a dat din cap aprobator. Cei doi baieti s-au urcat in una dintre masinile lor luxoase si s-au dus la spital. Au ajuns acolo in 3 minute. Aceeasi treaba se repeta intr-una de 3 luni. Iesi de-acasa, urca in masina, dute la spital, intra in camera lui Taeyong, stai acolo nostalgic si in cele din urma, adormi pe canapeaua incomfortabila. Baietii erau satuli de situatie, dar ce sa faca? Cei doi au intrat in camera.
Jaehyun: Cum te mai simti?
Nici un raspuns. Jaehyun stia ca vorbea singur, dar o parte din el ii spunea ca defapt Taeyong il asculta, dar nu poate deschide gura si schita un cuvant. Nu mai putea. Simtea cum cerul il apasa pe umeri. De cand Taeyong e in spital, a stat cu el, Dormind pe canapeaua incomfortabila, veghiind-ul. Era sigur ca se va trezi. Nu putea dormi la vesnicie, nu? Nu?
Jaehyun: M-am saturat. M-am saturat sa te vad in felul asta. Sa te vad pe un pat de spital, niste aparate tinandu-te in viata. Sunt satul, spune si incepe sa planga!
Johnny l-a luat in brate incercand sa il calmeze.
Johnny: O sa fie bine. Se va trezi, spune si il mangaie pe spate.
Taeyong P.O.V
Unde sunt? Nu am scapat de psihopatul din mine, nu? De ce aud plansete? Plange careva? Ala e Johnny care vorbeste? De ce nu pot sa imi deschid ochii? Am orbit? Ah nu. Tin minte. Am incercat sa ma sinucid, si m-am injunghiat. Asta e tot ce tin minte. Macar imi stiu toate momentele din viata mea. Eram pur si simplu satul de viata. Daca cineva mi-o stapaneste, dece sa mai traiesc? Imi dor de baieti. Vreau sa imi deschid ochii si sa ii vad, sa ii iau in brate, dar nu pot. Nu stiu de ce.
Jaehyun P.O.V
Nu ma pot opri din plans. Am cazut si nu ma mai pot ridica. Am cazut intr-o prapastie din care e greu sa mai ies. Vreau sa il vad pe Taeyong sanatos, fericit, zambind, razand. De mult timp nu l-am mai vazut asa. Mie dor de vechiul el. Fata de ceilalti, eu stiu mult mai multe despre Taeyong. Noi doi eram prieteni dinainte sa ramanem orfani de ambii parinti, dinainte sa davina psihopat. Am fost primul care a aflat. Pe atunci era foarte fericiti, zambea si radea mereu, in ciuda faptului ca parintii lui erau abuzivi. Mai ales tatal lui. Pur si simplu il credeau bun de nimic. Nu il suportau. Il credeau o greseala. Spuneau ca nu ar fi trebuit sa existe. Taeyong a rezistat mult timp. El chiar ii iubea din tot sufletul, dar totusi a cazut in depresie din cauza persoanelor pe care le iubea atat de mult. In ceva timp, depresia a devenit trauma, iar trauma in nebunie. Devenise PSIHOPAT. Am fost alaturi de el in cele mai grele momente din viata lui. A incercat sa se sinucida de mii de ori, adr eu am fost mereu cel care l-a salvat. Am fost cu el cand parintii lui l-au abandonat, cand era victima bullying-ului. Eram cel mai bun prieten al lui. Daca nnu avea avea o viata familiala asa buna, cum credeti ca era viata sociala? Una proasta, va zic eu. Toti il desconsiderau pentru ca degeaba era frumos daca nu avea haine scumpe, masini de lux si alte chestii de bulangii. Era batjocura clasei. Nu numai a clasei, ci a scolii. Era foarte bun la invatatura. Ba chiar a iesit elev model. Motiv pentru care era foarte laudat de profesori, dar erau ,,rugat" de ceilalti sa le faca temele si el le facea de frica.
Dupa ce m-am mai linistit, mi-am muat privirea din pieptul lui Johnny, catre Taeyong.
Jaehyun: Te rog, trezeste-te! Nu pot fara tine!!
In acele momente, Taeyong si-a deschis ochii, socandu-i pe Johnny si Jaehyun.
Jaehyun: Taeyong, spune si se duce la el, luand-ul de mana!
Johnny: Cum te simti? Esti ok? Ai nevoie de ceva?
Taeyong: Nu e nevoie.
Jaehyun: Ce ma bucur ca te-ai trezit! Credeam ca te vom pierde, spune lacrimi curgandu-i siroi!!
Taeyong si-a pus mana pe umarul lui.
Taeyong: Niciodata.
La aceste cuvinte, cei doi se iau in brate.
Johnny: Am sa ii anunt pe ceilalti, spune si iese pe hol.
Acasa, totul era o atmonsfera apasanta. Asa era de cand Taeyong a intrat in coma. Dintr-o data, telefonul lui Taeil a inceput sa sune, iar acesta a raspuns la apel.
《Convorbire telefonica》
Taeil: Da, Johnny?
Johnny: Nu o sa iti vina sa crezi!
Taeil: Ce e ? Ce ai patit?
Johnny: Taeyong s-a trezit!!
Taeil: Ce?!
Johnny: Vino la spital cu baietii numaidecat!!
《Sfarsitul convorbirii》
Ochii lui Taeil au fost invadati de lacrimi. Lacrimi ce le-a lasat sa curga siroi. Baietii erau foarte curiosi. Stiau ca Taeil nu plangea de la orice chichita.
Ten: Ce e Taeil, spune ingrijorat?
Taeil: Taeyong s-a trezit, spune printre lacrimile care i-au invadat ochii.
* Uite capitolul 16!! Sper ca va placut. Am muncit mult pe partea emotionanta si cred ca mi-a iesit destul de bine. Ce ziceti? Anyways... am sa pun capitolul 17 cand mai am timp, ca saptamana viitoare am sa dau un test la geometrie la care trebuie sa invat. Pana atunci...Saranghae🤗❤💗💙💚💛🧡💜💞*
