*Alice perspective*
O alta zi in spitalul asta nenorocit. Astazi trebuie sa vina pshihologul spitalului sa se asigure ca n-am ramas cu sechele dupa noaptea aceea. Normal ca am ramas, dar nu dupa noaptea rapiri mele ci dupa aceea noapte. Aceea noapte care m-a schimbat radical, aceea noapte care mi-a dat viata peste cap complet. Aceea noapte care m-a facut cine sunt acum, o vrajitoare.
Usa salonului se deschide si ma scoate din visare. Pe ea intra o femeie pe undeva la 28 de ani, blonda tunsa bob. Corpul sau in forma de clepsidra este pus in valoare de rochia mulata pe care o poarta si tocurile de 10 cm care o inalta desi nu ar fi nevoie de ele. Se apropie ca un tigru de prada sa iar sunetul tocurilor ei se raspandeste in tot salonul.
-Buna, tu trebuie sa fii Alice Norkins, nu? spune ea si ma astept sa ii apara o lumina la cap
-Mda, ai nimerit salonul bun ii spun sarcastica si imi dau ochii peste cap.
Isi trage un scaun in fata mea.Se pune picior peste picior si isi aseaza mapa in poala.
-Bun, eu sunt Betti si azi voi incerca sa te ajut.
-Ok ii spun si imi dau ochii peste cap.
-Sa incepem cu inceputul, ce iti amintesti tu din seara aceea?
-Am fost rapita, legata la ochii si gura iar apoi mi-au fost taiate incheieturile.
-Si cum te-a facut asta sa te simti?
-Nicicum...am trecut peste.
-Nu prea cred asta.
-Problema ta
Dumnezeule! Ma port ca si Christian!
-Eu cred ca te-ar ajuta daca ne-am intoarce acolo.
-Dar sunt ok! tip la ea.
-Asta ramane de vazut, acum imbraca-te!
-Fie! O sa-ti demonstrez ca te inseli spun si ma ridic din pat, imi culeg hainele de iesit din punga si merg in baie sa ma schimb
***
Peste jumatate de ora eram in masina ei si mergem spre celalt oras unde se afla padurea.
Ma uit pe geam si locul mi se pare necunoscut. Nu e acelasi drum pe care am mers cu Christian. Trecem printr-un cartier rau famat si ne oprim langa o cladire abandonata.
-Ce facem aici? o intreb speriata
-Oh, fetita prostuta spune ea si se intoarce in spate cu palma ridicata iesindui din ea un fulger albastru care ma face sa-mi pierd cunostinta.
***
Nu stiu cat timp a trecut de cand sunt lesinata dar totul corpul imi e amortit.Incerc sa-mi misc mainile dar nu pot, imi sunt legate de spatarul scaunului.
Scot un tipat sperand ca ma va auzi cineva.
-Oh te-ai trezit? se aude o voce in incapere.
Brusc de aprinde o lumina deasupra capului meu care imi raneste ochii.Clipesc des sa ma pot obisnui cu lumina.
-Betti? intreb eu nedumerita. Ce se intampla aici?!
-Credeai ca esti singura vrajitoare din acest stat? Saracuta de tine.Voi fii buna cu tine, deoarece noi vrajitoarele trebuie sa avem grija una de alta cand varcolaci ataca.
Oh, nu! Christian!
-Prea iubitul tau va veni sa te salveze dar va pica fix in capcana mea.
-Nu, te rog, nu el! ii spun si lacrimile incep sa curga
-Cu bine, micuta vrajitoare spune si aud cum o usa se traneste.
*Christian perspective*
Nu, nu, Betti! Alice e in pericol! Imi spun eu coborand in fuga colina spre casa lui Jared si mai nou a lui Crystal. Suntem in alerta! Vrajitoarea aia, trebuia sa o ucid cand am avut ocazia.
