aripi de carbon;

27 7 0
                                    


ne pierdem printre golurile de aer
care ne infectează drumul,
ne pierdem menirea înainte de a o putea îndeplini,

ne pierdem visele înainte de a le strânge în brațe.

de ce ne sunt rupte aripile,
minune?
de ce cădem de pe cer,
steao?

am căzut,
și m-am lovit.
mi-am zgâriat aripa,
și acum nu mă pot urca înapoi pe cer.
de ce nu m-ai ținut lângă tine, minune?

aripa mea e pătată de argintul sângelui,
și mâinile mele se mânjesc cu otravă când încerc să o curăț.
stropi roșii îmi pătrund în pene și le parazitează,
iar eu mă pierd.
ajută-mă să mă regăsesc, minune.

mă auzi?
mai auzi?
sau ai rămas prea sus,
prea sus pentru a mă putea auzi?

nu. sunt eu prea jos.
nu-i așa, steao?

am căutat o scară,
pentru a ajunge la tine;
însă când am ajuns lângă ea,
lumina ta m-a orbit,
m-a făcut să mă întorc jos.
de ce mă încătușezi de pământ,
steao?

am crezut că îmi ești prietenă,
am crezut că ești în mine,
am crezut că sunt în tine.
dar nu ești, minune.
și nu sunt, minune.
au fost doar vise deșarte,
doar speranțe avide ale singurătății.

de ce ne mințim noi pe noi, minune?...


doar ia-mă înapoi lângă tine.
e tot ce îți cer, minune.
ia-mă înapoi lângă tine,
înapoi lângă corpul tău fierbinte,
înapoi în brațele tale înflăcărate de stea;
și misterul se va risipi în aer de cenușă,
căci nu vor mai fi doar speranțe deșarte,
ci împlinire.

dar nu o poți face, nu-i așa, minune?
pentru că nu ești în mine,
și nu sunt în tine.
pentru că iubirea ta nu a fost suficientă,
pentru că a fost iubire roșie,
pentru că nu am știut să te faci să mă iubești.

până la urmă e vina mea, nu-i așa, minune?
puteam să încerc mai mult,
puteam să te țin lângă mine,
însă m-am mulțumit cu ce aveam deja,
pentru că îmi spuneam că e destul.

am aflat prea târziu că nu era, nu-i așa, minune?

totul e trecut deja, minune.
sunt la pământ, cu aripi însângerate.
mă mai privești, minune?
îmi vezi aripile, minune?
îmi vezi suferința, minune?
îmi vezi neputința, minune?
îmi vezi regretele, minune?

și te înțeleg, minune.
puteai să mă ții lângă tine,
să mă prinzi înainte să nu cad,
dar n-ai făcut-o.
și înțeleg de ce, minune.

înțeleg,
pentru că nu sunt în tine,
și nu ești în mine.

acesta a fost sfârșitul nostru, minune.
tu sus,
eu jos, steao.
aripile mele se împrăștie în vânt.

te iubesc, minune.

《sfârșitul a venit, minune》

《sfârșitul a venit, minune》

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

XV. X. 19

praf și scântei de roșu;Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum