Iubire din ură || Taehyung

Capitolul 4

Încerc sa vad cine e, dar în acea parte a coridorului era întuneric si nu puteam vedea nimic. Puteam doar sa simt o mana rece ce îmi strângea gura. Mana se strângea tot mai tare și mai tare. Am simțit durere. Nu am mai putut răbda și am început sa strig, dar știu ca nimeni nu o sa ma audă. Simt cum acel cineva, care ma tras la perete și mia închis gura se apropie de urechea mea, și șoptește.
T: Shhh, nu striga, cineva poate sa ne audă. Dar dacă cineva ne aude, vei fi praf. Sper ca m-ai înțeles.
Am dat din cap, iar lacrimile au început sa curgă repede. Nu puteam sa le opresc sau sa le contrelez. Ceea ce am putut sa îmi dau seama, ca acest băiat era Taehyung.
T: Ma bucur ca m-ai inteles. Pleacă.
El m-ia dat drumul, dar eu nu am putut nici sa ma mișc puțin.
T: Eu am spus PLEACĂ!
El a strigat, eu am tresărit și am fugit din școală. Când deacuma eram afara, m-am oprit ca nu mai aveam aer. Mam așezat pe o banca mica și am început sa plâng.
M(ganduri): De ce eu? De ce eu trebuie sa suport tot asta. Nu mai pot. STOP! Minhe nu plânge, trebuie sa fii tare. Dar cum sa nu plâng dacă el nu îmi da pace.
Din gândurile mele m-a scos mana cuiva care sa așezat pe umărul meu. Mi-am ridicat ochii înlăcrimați și...