Iubire din ură || Taehyung

Capitolul 2

POV MINHE
Următoarele ore au trecut repede, dar cel mai rău e ca eu trebuie sa stau cu el în banca, ce este foarte enervant. Ma enervează la culme. Toată lecția se uita la mine și de parca ma arde cu privirea ceea ce ma deranjează. Iam spus sa termine, dar el iarăși sa zambit și a continua sa se holbeze. OFFFF!
                    *peste 2 ore*
În sfârșit orele s-au terminat asa ca eu am ieșit din școală și o așteptăm pe prietena mea Kim Youra, cu care neam cunoscuta azi.
POV AUTORUL
Pana când fata aștepta nici nu l-a văzut pe Taehyung cum a venit în spate, sa apropiat de urechia ei și a soptit:
T: Ne vedem mâine frumoaso și nu crede ca ai scăpat. *sa zambit el*
Fata speriata, brusc sa întors și la văzut pe Taehyung.
M: Irasi tu?! Ma saturi deacuma! Mai ai sa umbli dupăine și sa te holbezi în continu? *a strigat ea*
T: *zâmbind a spus* desigur. Voi face asta pana când.....nu contează.
M: ce ai avut în vedere?
Dar văzând ca băiatul sa întors și a început sa plece ea a început sa strige.
M: Hey, eu cu cine vorbesc! Kim Taehyung, eu tot nu ma voi da bătută!
Acela auzind cuvintele eu doar sa zambit și a plecat mai departe. Fata în sfârșit a văzut-o pe Youra și a început sa zambeasca. Când ele s-au apropiat au început sa meargă spre casa și sa povestească tot felul de istorii. Când Youra a ajuns acasă ele și-au luat rămas bun și Minhe a plecat mai departe, acasă la ea. Ajungând acasă ea sa descălțat și a întrat în hol, unde o aștepta părinții cu o privire îngrijorată. Minhe nu înțelegea ce se întâmplă, dar după mama a început sa vorbească.
Mama: Minhe, aseazate scumpa, nu vreai sa mănânci?
M: Nu, mersi. Dar ce se întâmplă aici?
T: Minhe, tu deacuma ești mare și poți sa ai grija de sine. Eu și mama ta suntem nevoiți sa ne mutam în Austria pe jumate de an, plecam la lucru. Tu vei rămâne singura. Eu cred ca tu te vei discurca. *a mângâiat-o tata pe cap*
M: Ce? Austria? Jumate de an? Dar mama. Cum eu voi rămâne singura? Da, eu sunt mare, dar totuna.
Mama: Minhe, noi tot nu tare dorim sa plecam, dar e nevoie. Nu îți face griji, totul va fi bine. Nici nu o sa reușești sa clipești și jumate de an va trece.
M: Bine, dar când plecați?
T: Peste 1 ora ne așteaptă mașina ca s aplecam în airoport.
M: O ora? O nuuu! Încerc sa întru în panica. Bine *zâmbi fata*. V-ați gătit deacuma gentile? Sunteți gata?
T: Da suntem gata.
M: Dar haideți ultima ora sa stam și sa vorbim.
Ei au vorbit o ora, au râs, și au povestit diferite istorii. Ora însă a trecut rapid, părinții au plecat, iar fata a rămas singura într-o casa atât de mare. Era seara. Brusc ea aude cum în ușă cineva bate. Venind lângă ușa, ea deschide ușa și vede ca în fata ușii sta...

Intagram:_fan.fiks_ ❤️