The slave ∆PJM∆

00.19

Fata era emotionata. Ba nu. Mai mult speriata. Daca a mintit-o si nu merg la o plimbare? Ea ce face? Nu stie nici sa fuga cum trebuie.

Toate fricile ei se mai diminueaza cand vede un parculet dragut unde se aflau multi copii.

"Ce vrei sa faci?" Intreaba baiatul

"Adica?" Se uita confuza fata.

"Vrei sa te dai in leagane, sa stam pe banca, sa mananci inghetata, vata-de-zahar? Ce vrei sa faci?"

"....ce sunt...alea?" Intreaba complet nestiutoare.

"Adica tu chiar nu stii ce sunt leaganele?" Intreaba socat

"Nu am stiut nici ce e o masa calda pana la tine." Spune simplu.

"Ce vrei sa spui?"

"Am fost in locul ala din totdeauna. Niciodata nu am iesit singura. Si cand ieseam eram tinuta cu lanturi si dusa in locuri unde sa muncesti. Deci chiar daca stiu acele cuvinte nu stiu ce sunt." Spune fata simplu dar si cu o tenta de tristete si rusine in glas.

"Ok. Deci intai in leagane si dupa inghetata si vata." Spune simplu tragand-o de incheietura dupa el. Fata doar scanceste la strangerea prea puternica pentru carpienele ei ce daca nu vor primi calciu cat trebuie sa vor rupe ca scobitorile.

In fata leaganelor Jimin o ajuta sa se aseze si ii spune sa se tina sa nu cada apoi o impinde de la spate fata miscandu-se fata-spate pe leagan.

Ii placea. Era amuzant. Chiar era dragut. Zambeste mai tare cand baiatul impinge leaganul mai sus. Iar cand se da din spatele ei Jimin ramane socat la cat de frumoasa putea fi fata cand radea. E prima data cand o vede razand si nu se astepta sa o vada facand asta intr-un leagan. Un leaga. O chestie atat de banala.

Avea un zambet frumos, aproape perfect alb. Da, acolo desi igiena corporala se facea undeva la 2-3-4 zile , spalatul dintilor era obligatoriu. Asta de cand un bogatas se plansese ca acum cheltuie milioane ca sa refaca dantura fetei pe care a luat-o ca ii e scarba sa o sarute. Prostesc ,nu?

Anyway. Dupa cateva ture de dat in leagan unde Jimin chiar a ras si el putin. Atunci fata a putut sa vada semilunele formate de ochii lui cand rade. Era chiar frumos.

Acum se indreptau spre o banca mai retrasa de unde se putea vedea aproape tot parcul. Aveau cate o inghetata in mana. Jimin isi luase cu ciocolata iar fata cu fructe de padure. Dar au facut schimb. Ellei i se parea prea acra asa ca le-au simbat intre ei.

Ella chiar era o companie placuta uneori. La fel si baiatul. Uneori.

S-au asezat pe banca ce era la umbra unui cires mare.

"Multumesc. Si imi pare rau..." spune incet fata privind in jos luand cate o gura din inghetata sa. El a facut lucruri urate cu ea, nu invers.

"La inceput am crezut ca esti o persoana oribila. Ca toti ceilalti. Ca ma vei folosi pana cand nu voi mai fi in stare de nimic si ma vei arunca in strada ca pe o carpa. Dar nu ai facut-o. Ai avut grija de mine si acum m-ai adus aici. Nu a mai facut nimeni asa ceva pentru mine. Multumesc" spune fata usor cazand doua lacrimi din ochiul stang.

Jimin doar privea inainte. Nu stia ce sa spuna. Dar poate trebuie sa vorbeasca cu fata. Poate va fi ok.

"Ce iti doresti cel mai mult de la viata?" Intreaba baiatul.

"Eu? Habar nu am ce as putea sa imi doresc. Am auzit de la Asyay ca pentru a fi fericit trebuie sa ai cunostinte. Iar eu stiu doar sa vorbesc, sa citesc si sa scriu." Spune fata usor.

"In rusa?"

"Nu. Coreeana. Asyay este coreeanca. Sau cel putin a fost. A fost luata ca slujnica. Nu stia decat coreeana. Nu a putut invata rusa. Dar in schimb a invatat atatia oameni sa vorbeasca. Vreau sa fac cum a spus ea. Sa invat. Sa stiu sa fac ceva. A spus ca e bine sa ai o meserie in viata. Sa fii fericit. Iar sa fii fericit este si sa muncesti." Face o pauza in care ofteaza si mai ia o gura din inghetata. "In ultima zi in care am vazut-o, mi-a adus o carte. A spus ca e un roman. Mi-a spus ca cel mai frumos lucru din lume este dragostea. Si sa lupt pentru ea. Sa fac tot ce pot. Sa ajung sa o gasesc. Dar nu mi-a spus si ce este ea. " spune triste la final apoi isi intoarce capul spre baiat. "Tu stii ce este dtagostea?"