The slave ∆PJM∆

00.16

"Vreau sa ma iei in brate..." se plange Jin privindu-si iubitul de pe canapea. In ochii sai se putea citi clar iubirea suprema pe care i-o poarta.

"Ma duc sa fac un dus si stam impreuna cat vrei." Spune Namjoon si il pupa pe frunte.

"Dar mirosi bine, nu trebuie sa faci dus. Haide sa stam impreuna. Te roooog--" se plange Jin cu ochi de catelus.

"Aish! Nu te pot refuza. Haide" l-a luat pe sus si a urcat cu el pana in dormitor unde s-a asezat usor cu el in brate pe pat. Dupa ce l-a intins usor pe pat ii saruta apasat buzele si poate putin brutal. Dar Jin nu se plange.

Coboara usor cu saruturile pe maxilar si pe gat in jos pana la clavicula, punctul slab a lui Jin.

Incepe sa o sarute si muste usor, abuzand de ea in ultimul hal. Iar Jin doar gemea de placere sub el fiind acum pe cele mai inalte dealuri ale euphoriei.

"N-ammjoon-AH" tipa tare cand baiatul ii musca un sfarc prin materialul tricoului.

"Te iubesc, Jinnie!" Spune si il saruta dulce apoi privindu-l intens in ochi.

"Si eu te iubesc, Joonia!" Spune si zambeste apoi se forteaza sa ii sarute fruntea si isi lasa pe perna capul.

"Jinnie....m-am tot gandit. Ai vrea sa....sa.." incearca sa vorbeasca Namjoon

"Sa ce ,baby?"

"Ai vrea sa.....sa infiem un copil?" Spune repede ultima parte diindu-i frica de reactia celuilalt. Strange puternic ochii iar capul il avea incordat putin deasupra pieptului celuilalt. Chiar daca il mai auzise vorbind cu Hoseok despre asta si i-a spus ca da nu credea ca vorbea serios. Merita sa incerce

"Joonie! Te iubesc asa mult!" In urmatoarea secunda rolurile sunt inversate iar Jin este peste Namjoon sarutandu-l de zor. "Este o idee minunata dar cred ca este bine sa asteptam pana dupa gasirea rusilor." Jin ridica sprancenele pentru a vedea daca iubitul sau este de acord.

"Minunat! " zambeste si il saruta apasat continuand asa pana ce adorm impreuna imbratisati pe patul moale din camera lor.

¤¤¤¤

"Sunteti sigur ca asta trebuie sa intreb? Nu e prea ...intim?" Intreaba stanjenit Jungkook.

"Astea sunt intrebarile care vor scoate de la el tot ce ai nevoie pentru a-i face bine. Nu iti face griji. Tot va fi bine. Esti un elev minunat Jungkook. Te vei descurca."

"Multumesc , domnule!" Spune zambind si ia carnetelul din mana acestuia.

"Nu ai pentru ce. Ne vedem maine!" Spune facand cu mana.

"Dap! La revedere!" Chicoteste si inchide usa pe dinafara.

Poate nu va fi asa greu cu Hoseok. Poate va reusi. Nu pare atat de greu.

Dar e primul pe care il consilieaza, daca da gresi? Daca il baga si mai mult in subspace? Daca il inchide si mai mult in el? Daca face ceva gresit? Daca nu va merge bine? Daca pune o intrebare gresit? Daca Hoseok nu e deacord cu asta? Daca nu il place? Daca il va da afara? Daca il va jigni? Daca...daca....?

Prea multe intrebari si prea putine raspunsuri. Jungkook era impartit in doua. Cu un picior in rai si unu in pamant. Jumatate ii spune ca e bine ce face iar cealalta jumatate spune ca e cea mai mare greseala pe care o va face in viata lui. Ca trebuie sa renunte. Ca ii va distruge viata, si a lui Hoseok si a sa.

Dar se va lasa? Nu. Jeon Jungkook nu se lasa batut prea usor. Optimismul sau l-a adus aici si tot el il va scoate.

Jimin

Buuuuuuunaaaaaaaaaaa!

La inceput credeam ca voi posta ca la The blood is life. O data pe saptamana. Dar aparent postez cam zilnic. Asta si poate pt ca scriu cam 2 capitole pe zi iar cartea pana acum e scrisa pana la capitolul 26 si nici nu e ajunsa la intalnirea verisorilor. Ăsta e mic spoiler:))

Love u!!!!!💜❤

Bye~~