Umbra unui deceniu de iubire

O noapte ca oricare alta

Iasi, in urma cu noua ani, Facultatea Ioan Cuza

In acea seara, am iesit in oras, ca baietii. Nu a fost intentia mea sa ii conduc pe baieti pana in zona unde se aflau cluburile. Dar, fiecare din noi avea nevoie de putina distractie, asa gandeam pe atunci, care sa ne stimuleze si intelectual. O vigoare pe care nu am crezut ca o mai am ma izbi atunci in plin. 

-Hai sa intram aici! spun si de indata ce am zis asta, am si pornit spre club. 

-Ion, parca erai cu noi! tuna Leonte obosit. Nu am zis ca vom intra...

-Pare un loc bun, unde sa pierzi vremea. Sa mergem. Haide, Leonte, nu mai fii las. Intra odata! 

-Ce masa jegoasa. il aud pe Leonte cum se plange, cand m-am trantit pe unul din scaune. Unde e vreun servetel?

-Ai venit cu servetele la tine? pufnesc amuzat. Leonte ma masura cu privirea.

-Daca o sa ai nevoie la baie, sau iti va fi rau, ce faci?

-Apa le rezolva pe toate. murmur indiferent. Si arunc o privire in jur. Bogdan te duci..

-Deja s-a dus. Nu mai e cu noi, macar poti sa te uiti in jurul tau, Ion?

-Nu i-am zis ce sa imi comande! 

-Cred ca s-a prins ce iti place. Dar ceva e cu tine, astazi. Parca radiezi.

-Stiu, nici eu nu ma inteleg. recunosc si ma uit prin jur, lacom. In acea seara, eram relaxat. Si dornic sa ma pierd in bautura din pahar. Si in numarul de pahare.

-Ion, sper ca nu vei incepe vreo cursa cu Parvu. Un betiv, pot cara. Nu am cum insa, doi.

-Depinde, cu ce va veni la noi. spun si incep sa bat tacticos cu degetul in masa. Haide, Leonte, chiar nu iti place?

-Abia te aud! 

-Asta e si ideea! Sa asculti muzica! spun si ranjesc larg. Ca in urmatoarea secunda sa mi-l pierd pe loc. Atunci cand o vad la o alta masa din coltul opus pe Laura. Nu e singura. Ci se afla la masa, cu Aurel. 

-Ion? La ce te uiti? S-a intors Bogdan? parca ma simte Leonte. Il prind atunci de brat si ma incrunt.

-Nimic, mi s-a parut ca recunosc pe cineva de la facultate. 

-E Georgescu aici?! ingana el speriat. Si ma uit amuzat spre Ogrea.

-Tie chiar iti e frica de Georgescu?

-Mereu obtine ce doreste.

-Cu mine, nu a obtinut inca, totul.

-Ai fost in bataia pustii. Poti oricand ajunge. Dau din cap, desi ochii mei zboara numai spre acel colt. O vad pe Laura cum rade.

-La ce te tot uiti? izbucni Leonte curios. Si il vad cum vrea sa se intoarca iar. In acel moment isi gasi Bogdan sa apara.

-Ai venit cu berea! spun usurat de indata ce silueta lui inalta ii ascunse pe cei doi iubareti din capatul opus.

-Doar lui Leonte i-am comandat bere. Pentru noi am luat ceva mai tare.

-Berea e sigilata?

-Tu ce crezi, istetule? pufai Bogdan scurt. Tranti atunci pe masa sticlele. Hai sa bem! 

-Stati, baieti! ingana Leonte obosit. Eu acum beau insa, din cu totul alt motiv. Inainte, as fi baut, fiindca as fi vrut sa beau. Acum o fac, din pricina nervilor.

-Mai incet, Ioane. tuna Bogdan mirat. Nu il ascult. Si simt cum tremur de manie.

"Cel putin ar fi trebuit sa imi spuna ca iese cu el. Sa ma anunte. Suntem doar asociati."