*Nu am mai scris de mult timp , dar revin in forta! De aceasta data am atasat si linkul unei melodii ce poate fi ascultata in timp ce veti citi acest capitol, doar dati skip pana la minutul 2:00*
*Daca nu merge playerul de pe Wattpad , acesta este linkul https://www.youtube.com/watch?v=VjPAWbk5jKc *
Sala era plina de osteni , nobili si oameni de rand. Toti taceau si asteptau discursul lui , discursul regelui. Statea in picioare , sprijinindu-se in sceptru si privea fetele celor din jur. Isi drese putin glasul, dar intr-un final incepu.
-Ca rege, se opri si isi drese din nou glasul. Ca rege , am aflat multe lucruri despre regat , lucruri ce mi se par absurde , lipsite de logica. Dar este un singur lucru important ce nu v-a fost spus. Un singur lucru ce a fost tinut departe de voi, si eu nu o sa accept acest lucru.
Oamenii incepusera sa freamete , sa sopteasca si sa se intrebe unii pe altii despre ce este vorba. Ce ar putea fi fost ascuns de ei. Regele isi drese din nou glasul si se facu liniste.
-Este vorba despre turneul sabiilor. Dupa cum stiti, o suta de magi si vrajitoare sunt trimisi in fiecare an pentru a lupta unu impotriva celuilalt, pentru a descoperii cine este cel mai puternic vrajitor. Dar acest turneu are un scop ascuns. Vesis, si isi indrepta privirea catre un nobil, tu ai fost cel ce s-a ocupat cu intretinerea arenei de cativa ani incoace. Spune-mi numele unui participant al turneului, dar sa nu fie unul dintre castigatori. Defapt voi toti sa va ganditi.
Sutele de oameni incepura sa se gandeasca. Niciun nume nu le trecea prin minte. Nici macar unul.
-Exact cum ma gandeam, spuse regele. Vesis, unde se afla fiul tau cel mare?
-Am o singura fica, alteta.
-Mai gandeste-te, spuse regele din nou si isi indrepta sceptrul spre sala. Din varful lui rasari o sfera de lumina albastra ce impanzii toata sala. Brusc parca toti cei prezenti se trezira dintr-un vis. Esti sigur ca ai doar o singura fica ?
-Defapt , spuse Vesis si se prinse cu mainile de cap. Defapt am doi copii. Fiul meu cel mare a participat la turneu, dar nu l-am mai vazut trecand pe acasa de opt ani.
Toti cei ce au fost chemati erau rudele celor disparuti in turneu. Plansete , tipete, oameni ce cereau o explicatie, era un haos total. Regele atinse usor sceptrul de pamant si toata lumea tacu, de parca nimic nu s-ar fi intamplat.
-Lasati-ma sa termin, nu va pot explica nimic daca faceti atat de multa galagie. Acum multi ani, regatul nostru sa aflat intr-un razboi urias. Am avut multe razboaie, dar acesta a fost cel mai mare. Poate ati auzi povesti despre el, dar nici mie nu mi sa parut mai mult decat un basm pana am devenit rege. Vorbesc despre Razboiul Aprins. Razboiul nostru...cu demonii.
Hellen vorbea cu directoarea, si parea destul de nervoasa. M-am apropiat incet de usa si am batut usor. Cele doua isi intoarsera privirile spre mine.
-Da ? intreba direcoarea.
Biroul ei era primitor. Avea niste ferestre imense, o masa din lemn, un seif mic int-un colt si o masa de alchimie, cam atat.
-Ma scuzati ca v-am deranjat, pot reveni mai tarziu daca doriti.
-Daca tot ai inceput, du-ti treaba pana la capat , spuse ea zambindu-mi.
