Doamna de la cantină

Capitolul 4

Eram înconjurată de cioburi pline de sânge. Încă țineam strâns în mână fragmentele ascuțite care nu au căzut. Hyerin a fugit spre mine ca să se asigure că sunt bine, la fel și alte persoane, n-am fost atentă să văd cine. N-am vrut să fiu. Aveam lacrimi în ochi, cel mai probabil de la faptul că aveam carnea străpunsă de niște chestii mici și tăioase. Sub mâna mutilată de pura mea lipsă de a îmi controla nervii, era o baltă măricică de sânge.

Mă uitam cu o privire goală în colțul în care erau cei doi. Amândoi au observat, dar ea a ales să mă ignore și să își continue procesul de seducție, pe când el se uita la mine cu puțină îngrijorare in ochi.

După 5 minute, Hyerin a reușit să îmi desfacă pumnul și să scoată cioburile din el. M-a bandajat și a pupat rana. Ca la copiii mici.

Hyerin:să nu mai faci asta niciodată. Ai pierdut ceva sânge. Nu e în regulă. Învață să îți controlezi nervii. Știi cât de îngrijorată am fost?

Eu:nu.

Hyerin:urasc răspunsurile așa de scurte. În mod normal vorbești ca moara stricată.

Eu:Eunsol mi-a stricat toată ziua. N-am chef să vorbesc mult.

Hyerin:uite, suntem prietene și nu vreau să te văd supărată, ok? Am cunoscut-o și eu, e fițoasă și destul de rea cu ceilalți. Îți promit, voi intra în noul grup pe care îl va face JYP și ea nu va fi printre membri.

Eu:și daca decide să facă un grup de băieți?

Hyerin:nici macar să te înveselesc nu mă lași.

Am zâmbit. Am mai stat de vorbă și după ce s-a terminat programul, am plecat acasă.

Ajunsă acolo, mi-am făcut cina, m-am îmbrăcat în pijamale și m-am pus în pat. Nu puteam să dorm.

Mă uitam la mâna mea dreaptă. Bandajul era îmbibat în sânge. Ar trebui să-l schimb. M-am dus la baie și am început să desfac acea bucată de fașă cândva albă. Mă durea, dar e suportabil. Am luat spirt și mi-am dezinfectat tăieturile, lăsând să iasă din gura mea, un țipăt ascuțit. Spirtul mă ustura extrem de tare. M-am bandajat la loc și apoi m-am culcat.

7:00, alarma urlă la mine să mă ridic din pat.

Nu mai eram entuziasmată să merg la serviciu, Eunsol mi-a stricat ziua ieri. Mă îmbrac, mă machiez și plec spre clădirea JYP, ca în fiecare zi. Era vineri. Abia așteptam să se termine și ziua asta, ca apoi, în weekend să pot să îmi petrec ziua cu Hyerin. Am intrat și la ușă am văzut-o pe prietena mea.

Eu:nu trebuia să te antrenezi?

Hyerin:mi-am luat din timp să te întâmpin. Erai foarte tristă ieri, așa că îți dau un pont, scuipa-i în mâncare.

Eu:frumuselul o să mă urască și mai tare.

Hyerin:nu lui, prostuțo. Lui Eunsol.

Eu:să știi că nu e o idee rea. Mulțumesc!

A plecat spre sala de dans, iar eu spre cantină. Ca în mod normal, am timp liber până la 12:00 p.m. Apoi se umple camera asta de oameni. O vad pe Eunsol la coada. O înjur în gândul meu și îmi văd de treabă. Vine randul ei.

Eunsol:vreau o supă.

Eu:bine, îi voi face domniei voastre o supă.

La nervi spun chestii ciudate. Asa sunt eu.

M-am apucat sa-i pregatesc mâncarea, la final, am scuipat în ea. Se vede. E o flegmă plutitoare în zeamă. Am amestecat până nu se mai vedea apoi am servit-o.

Eunsol:multumesc! Până la urmă nu ești bună doar la spart pahare.

Eu(în șoaptă):ți-aș sparge pahare în cap toată ziua.

Totul bine și frumos. Am continuat să servesc pe altii, până văd că Eunsol și-a schimbat masa. Stă cu Stray Kids la masă acum, mai exact, lângă Minho. O vad cum îi întinde lingura plină cu supă, dorind să-i dea în gură.

Fug cât pot de repede spre masa aia și  arunc castronul cu supă pe Eunsol. Ea scăpa lingura pe jos și începe sa țipe la mine că i-am stricat hainele și că va trebui să i le plătesc.

Băieții doar radeau. Probabil de cat de proastă sunt.

Eunsol:îi voi spune lui Park Jinyoung ce ai făcut.

Eu:e la masa 3.

Eunsol:nu ăla din GOT7, ăla din biroul principal.

Am înghițit în sec.