Știi, dragul meu, unde e dezamăgirea? În momentele în care ne dezamăgim pe noi înșine decât să îi dezamăgim pe ceilalți, în momentele în care pierdem bucățele din noi în timp ce suntem prea ocupați să le lipim pe ale persoanei de lângă noi. În clipele în care ne lăsăm bunatatea pradă minciunii, în care rupem părți din inima și le dăruim fără ezitare...inima mea e ca o stradă cu multe case iar fiecare are numărul și numele ei și în fiecare casă e cineva...dar este o stradă pe care ar mai avea mereu loc încă o casă. Despre asta e inima mea, viața mea ... despre oameni, despre suflete în sufletele altor suflete mai mari. Dar ce facem atunci când oamenii ne abandonează casele? Ce mai putem face cu o mulțime de case goale în care au fost persoane de neînlocuit? Nu știu, zi-mi tu. Ce mai facem când suntem doar o piesa de schimb pentru persoane de neînlocuit în viața noastră? Uneori dam toate părțile din inima noastră și rămânem cu resturi. Tu, tu mi-ai luat toate părțile...cum crezi ca mai pot eu să iubesc cu colturi de case lăsate de tine? Ea, ea mi-a luat altă parte...și toți câte un pic. Am fost o mașină uzată, o bluză învechită .... un câine care şi-a dedicat toată viața să vă iubească iar apoi l-ați înlocuit că e prea bătrân.
CITEȘTI
Beatã cu sentimente♡
Fiksi Remajabeatacusentimente. Nu sunt vânzătoare de sentimente. Nu sunt o super talentata în ale scrisului. Ce sunt? Un suflet care colecționează vise și culege sentimente din fiecare loc, om, cântec, colț de stradă. Sunt un câmp de lupta unde sentimentele cât...
