Lumina sufletului meu { Yoonmin} +18

🌺7🌺

              O săptămână mai târziu Yoongi se simțea de parcă trăia pe un nor. Nu credea că va ajunge să se îndrăgostească din nou, și chiar de Jimin. Micul Mochi, așa cum l-a numit Yoongi, era de o frumusețe răpitoare. A mai pus pe el, a început să se deschidă în fața sa și chiar l-a cunoscut pe Namjoon și Jungkook. Deșii în general Yoongi nu prea se află în relații bune cu Namjoon, să vezi doi hibrizi cu blană albă cum aleargă prin sufragerie, era o răsplată în sine.

       Se aproba perioada căldurilor lui Jimin iar Yoongi știa ce înseamnă asta. Nu prea voia să o facă. Nu e vorba că Jimin nu este atrăgător, ba din contră, Yoongi visa mereu la trupul său, dar se simțea ca și cum ar profita de perioada sa de căldură pentru a-l marca. Nu, nu o putea face. Nu acum. Nu încă. Jimin era așa de important pentru el încât nu își putea imagine viață fără el. Dacă până să îl întâlnească pe Jimin viața sa era pustie și fără sens, odată ce micul motan alb a intrat în viața sa, a început să dezvolte o anume dependență.

      Dimineața îl găsește pe Jimin cuibărit la pieptul lui Yoongi, cu gheruțele adâncite în tricoul său. În ritmul ăsta Yoongi va ajunge să aibă toate hainele găurite. Jimin nu accepta să doarmă singur, iar Yoongi nu risca să îl lase să doarmă singur. Era ca o bombă cu ceas pentru Îngerii Morții. Până nu va fi marcat, nu va fi în siguranță iar asta îl stresa pe Yoongi zi de zi.

      Aroma de caramel a lui Jimin era mai intensă pe zi ce trecea. Taehyung era și el în călduri așa că Jin a evitat să mai vină în vizită. Numai dacă ar simții aroma lui Jimin, ar avea un rut instant. Jimin era numai al lui, nimeni nu avea dreptul să se atingă de ce îi aparține. Și recunoaștea cu mândrie că Jimin îi aparține.

Yoongi :- Jimin...Jiminie...

      Yoongi nu obține decât niște mormăituri de la Jimin care se face și mai comod pe pieptul său. Ca să fie treaba treabă, își duce un picioruș în jurul taliei brunetului, și apasă fără intenție pe partea intimă a celui mai mare. Oh Jimin și-o caută singur de parcă o făcea cu intenție. Yoongi a trebuit să înghită în sec când a simțit erecția cum se formează.

Yoongi :- Jimin?

Jimin :- Mhm...

Yoongi :- Trebuie să îmi dai drumul.

Jimin :- Niu.

Yoongi :- Hai puiule, trebuie să pregătesc micul dejun.

       Când credea că Jimin i-a dat într-un final drumul la tricou, se trezește din nou cu cel mic în stând cocoțat pe el ca un koala.

Jimin :- A meu.

       Atunci Yoongi a înțeles că era vorba de tricoul său, tricou ce îi purta aroma și îl calma pe Jimin.

Yoongi :- Bine, bine. Am să ți-l las ție.

     Nu a avut încotro. Și-a dat tricoul jos iar Jimin imediat l-a strâns în brațele sale și a acceptat să îi dea drumul brunetului. Yoongi i-a mângâiat părul roz și a lăsat un sărut dulce pe fruntea sa.

      A mers în baie unde și-a rezolvat mica mare problemă cauzată de Jimin. Oricât de mult l-ar dori și oricâte vise ar avea cu Jimin sub el, nu îi putea face asta. Nu era pregătit. Jimin sigur încă se temea să fie atins un acel mod, să vădă lacrimile lui Jimin ar fi deja mult prea mult.

     Iese din baie cu un prosop în jurul taliei și părul umed. Jimin stătea în funduleț și se uita la desene. Obrajii săi se colorează într-un frumos roșu când îl vede pe Yoongi în acel fel. Abdomen frumos, picuri de apă ce se curgeau din păr, pe claviculă, pe piept, pe abdomen și dispăreau în prosop.