Hope Potter #1

III. Prima noapte la Hogwarts

hai cu comentarii dragilor ♥️

- Chase? a murmurat Hope, simțindu-și ochii și mai mari.

Fața lui Beatrice era mai albă ca hârtia! Hope și-a adus imediat aminte de vara aceea și a simțit ceva ciudat în piept, probabil frică. Confuzie.

Confuzia era atât de mare, încât Hope a crezut ca era o gluma proasta! Dar nu era...

Și-a întins mâna spre Beatrice, apucând-o ușor de degete, care erau fierbinți. Beatrice a dat ușor din cap și nu și-a mutat privirea de la băiatul șaten:

- Jur pe Merlin că o omor pe mama!

Hope și-a strâns buzele, încercând să pară încrezătoare, pentru Bea. Aceasta a tras adânc aer în piept, iar după ce a expirat încet, s-a uitat iar la masa profesorilor.

- Dragilor, el este Chase Black, elevul ales pentru transfer de la Ilvermorny. Probabil că, în viitorul apropiat, se vor face și alte transferuri, dacă acesta merge bine. Este o noua șansa pentru o comunicare mai buna între scoli, asa ca sper sa fiti cuviinciosi, sa ii arătați cât de frumos e de obicei la Hogwarts! Urați-i bun-venit! a zis McGonagall, ridicând mâinile.

Un murmur ciudat s-a auzit în sală, ca un bine-ai-venit nesigur. Câteva fete au chicotit când s-au uitat mai bine la Chase, altele și-au făcut vânt cu mâna, iar câțiva băieți s-au încruntat. Profesorii i-au urat și ei bun-venit lui Chase, care a dat încet din cap. Părea foarte calm, tandru, într-un fel. Și era chipeș. Dar ochii aveau ceva misterios și cumva.. bizar...

- Chase, pentru că tu nu ai fost sortat aici, îți voi pune Jobenul Magic pe cap și te vei duce la Casa ta, a mai spus McGonagall.

Sprâncenele lui Hope s-au ridicat într-un mod ciudat. Ești sortat la unșpe ani, ce e asta? Încălcăm reguli, așa...?

Chase nu s-a mișcat deloc, ci s-a uitat atent după McGonagall, care se ducea spre capătul mesei profesorilor, unde era așezat Jobenul. Ochii acestuia erau de culoarea smaraldului, iar Hope încerca să nu se enerveze. Nu e frumos! E un monstru!

Beatrice s-a uitat brusc la Hope. Aceasta a bulbucat ochii, probabil arătând ca o nebună!

- De ce mama dracului l-au ales fix pe el pentru transfer? a zis Bea printre dinți.

- Nu cred că e o șmecherie! a murmurat Hope. Puteau să aleagă orice elev!

- Se consultă întâi cu părinții! a șuierat Beatrice, uitându-se scurt spre podium, unde McGonagall așeza Jobenul pe părul superb al lui Chase.

Hope și-a întors și ea capul, uitându-se fix la el. Își amintea vara aceea, cu el și cu Beatrice. Și-a șters imediat amintirea din cap, pentru că începuse să respire agitat. Își jurase că avea să lase în trecut ce se întâmplase.

Brusc, Jobenul a început să se miște. Chase s-a strâmbat puțin, deși stătea cuminte. Pălăria a mormăit ceva, apoi, în liniștea mormântală din sală a răsunat vocea ei. Copiii s-au uitat atenți spre podium, iar Hope a putut să o vadă și pe Indiana, care era fascinată. Surprinsa, chiar.

- Mm, nu știam că o să ajung vreodată să văd un elev transferat! S-au schimbat vremurile! a zis Jobenul, cu o voce amuzantă.

Lângă Hope, Sara a oftat puternic și și-a pus capul pe brațe. Beatrice nici nu s-a mișcat. Radia furie. Hope îi simțea furia și nu știa ce să zică! A continuat să se uite la Chase, care a părut dezorientat pe moment.

- Hai să începem, atunci... a zis Jobenul, foindu-se ușor pe capul lui Chase. Ești foarte inteligent, ambițios, puternic, chiar încăpățânat... Familia ta a avut mulți vrăjitori geniali... Trecutul tău mi-ar pune bețe în roate, dar presupun că aș putea să aleg o Casă... Dacă nu ți-aș știi numele de familie, aș zice că ești chiar un Potter!