Nu-mi cere...

301 19 2
                                    

Nu-mi cere mie ceea ce iti doresti.

Nu-mi pretinde sa fac eu ceva.

Nu te astepta sa-ti implinesc povesti.

Nu te astepta...

Nu-mi cere sa incetez sa mai cant.

In sinea mea si eu stiu

Ca scot un sunet afon

Dar numai asa pot eu sa fiu,

Chiar daca e monoton,

Un zburator fericit, sa nu cad la pamant...

Nu-mi cere mie sa nu mai dansez.

Realizez si singura eu

Ca ma-nvart doar in cerc si-l numesc dans,

Dar asa nu-mi mai e greu

Cand ma clatin, sa-i zic ,,vals".

Astfel, pierderea echilibrului o maschez...

Nu-mi cere sa-ncetez a desena.

Mi-e cunoscut pana si mie

Ca fac numai mazgalituri.

Dar uite cum, pe hartie,

Chiar daca-s doar franturi,

Folosesc culori, nu las golul a sta...

Nu imi pretinde mie visele sa-mi parasesc.

Stiu si eu ce-mi spui:

Ca vise sunt doar, si vise vor ramane.

Dar vis inseamna viata, trai,

In lumea mea sau in locuri mai bune...

De-aceea nu-mi cere sa uit a visa. Eu vreau sa traiesc...

Nu-mi cere mie, suflet obisnuit,

Sa nu mai scriu.

Si eu stiu

Ca sunt cuvinte doar, 

Insirate,

Legate,

Dar sunt pentru mine un dar,

De cant, dans, culori, de vise daruit...

Daca la astea poti tu sa renunti,

Renunta, chiar in fata mea.

Dar nu te astepta ca si eu sa le uit cand tu le uiti.

Nu te astepta...

Eu nu pot. Pentru mine cantul, dansul, pictura, visarea sunt ata

Cu care este tesuta chiar arta suprema: viata...

Hei :) Aceasta e noua mea carte de poezii, si am decis ca aceasta prima poezie sa o dedic persoanei care m-a motivat sa scriu aici si restul poeziilor mele, sa imi astern si restul gandurilor aici..Persoana care mi-a dat curaj, care mi-a spus cuvinte frumoase care m-au emotionat pana la lacrimi. Ii multumesc din suflet! 
Si tuturor cititorilor, sper sa va placa, si astept de la voi o parere, un gand, orice. Sunteti cu totii bineveniti aici, intre poeziile mele, intre gandurile si visele mele. :)

Ganduri si sentimenteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum