Destinul sângelui albastru

~Predestinați~

Leonardo

-Să-l marcheze? Ce înseamnă asta? întreabă Sabrina.

-Mușcătura noastră nu doar că transformă pe altcineva în vârcolac, ci ne poate salva și proteja unul pe celălalt. Dacă un vârcolac marchează pe cineva, nimeni nu-i poate face rău acelei persoane. Oricine se află sub protecția unui vârcolac, nu poate fi rănit. Este legea noastră cea mai de preț, spune Nicholas.

-O dată ce Damian este marcat de Merliah, între ei se formează o legătură prin care pot comunica telepatic. Așa își pot transmite unul altuia gândurile și pot simții ceea ce simte celălalt, spune mama prinzându-l pe tata de braț.

-Acea legătură îl poate salva pe fratele meu. Sângele ei se contopește cu al lui. Prin venele lui Damian va curge sângele ei, ajutându-l să se vindece mai repede.

-D-dar de unde știe un vârcolac pe cine să marcheze? Întreabă Sabrina.

-Nu este alegerea noastră. Se întâmplă de la sine. Când îți întâlnești sufletul-pereche, pur și simplu știi. E ca și cum ceva din interiorul tău strigă, nu, urlă să fii în preajma acelei persoane, să o protejezi, să fii sigur că e fericită, iubită...Inima, sufletul, mintea și corpul urlă după ea. Când nu ești lângă persoana respectivă, simți că mori încetul cu încetul, spune Nicholas.

-Asta înseamnă că Merliah este...

-Da, spun încuviințând din cap. Merliah este sufletul-pereche al lui Damian.

-Povestea lor de dragoste este una dificilă, soptește Danica, vrăjitoarea adusă de Nicholas. Este imposibil să o exprimi în câteva cuvinte. Povestea unei fete și a unui băiat care au fost despărțiți deși erau meniți să fie împreună...Au fost făcuți unul pentru celălalt...

O privesc pe Merliah cum îl ține pe fratele meu în brațe...mâinile îi tremură, iar ochii ei sunt plini de lacrimi. Mă doare inima când văd suferința din ochii ei...

Dacă Damian pățește ceva...Merliah nu va mai fi niciodată la fel.